Scoala Qitaky-Qigong o noua confirmare in Japonia

Dragi prieteni ai Școlii QITAKY-QIGONG,

Am anunțat de multă vreme că vom participa la cea de a IV-a ediție a Forumului Mondial de Qigong de la Tokyo. Am promis că mă voi strădui să vă țin la curent, în timp real, cu evenimentele din zilele de 23, 24 și 25 septembriem 2016.

Din păcate, nu mi-am putut respecta promisiunea privitoare la transmiterea informațiilor de acolo, la timp. Dar, sper să înțelegeți că lucrurile s-au desfășurat într-un ritm care nu mi-a permis să vă scriu chiar atunci. De altfel, atunci când am avut ceva vreme pentru scris, nu aveam legatura la Wi-Fi asigurată, sau se întrerupea, sau avea un semnal foarte slab.

Iată, a venit vremea să-mi spăl păcatele. Vă voi aduce aici cele mai importante lucruri legate de călătoria grupului meu de discipoli în țara Soarelui Răsare.

Fuseserăm anunțați prin e-mail că Forumul va începe în ziua de 23 septembrie și că se va desfășura și în următoarele două zile. Vestea m-a surprins. Era pentru prima dată când această manifestare se întindea pe durata a trei zile. Știind cum se petrec lucrurile, din experiența celor trei ediții precedente, mi-am alertat grupul să plecăm de la hotel dimineață devreme. Pentru eficiență maximă, am cerut la recepția hotelului să ni se comande 3 taxiuri. Ni s-a spus că vinerea nu sunt disponibile taxiuri la comandă între orele 6.00 – 12.00!!! Nu știm de ce. Dar, ne-am sculat și mai devreme și am plecat – pe o ploaie zdravănă! - și mai devreme decât prevăzusem, ca să nu întârziem la ceremonia de deschidere a lucrărilor Forumului, care de obicei era la ora 9.00. Am schimbat două trenuri, am traversat splendidul parc Meiji și am ajuns la National Olympic Memorial Youth Center – mai pe scurt: Centrul Olimpic pentru Tineret. Am ajuns cu 15 minute înainte de ora 9.00. Dar, am găsit o... liniște îngrijorătoare. Nimeni nu știa nimic despre Forumul Mondial de Qigong(!!??).

Salvarea noastră a fost vechiul nostru prieten Alexandru Șerban, care locuiește în Japonia de vreo 18 ani și vorbește limba japoneză perfect. L-am sunat și el a aflat că, de fapt, totul începea în acea zi la orele 18.00, cu o gală cu masă festivă.

Aici este singura și marea problemă în această țară atât de disciplinată și de bine organizată: prea puțini cunosc limba engleză, iar dintre gazdele noastre la Forum, doar Maho Saito – soția marelui Maestru Qin Xiping – mai știe ceva engleză; nu îndeajuns pentru a mă fi informat despre programul manifestării. Mai neplăcut este și faptul că revista cu programul Forumului nu s-a mai realizat și în limba engleză. Abia cu ajutorul lui Alexandru am aflat – ce-i drept, cam târziu – despre ora galei din acea seară.CM-Qigong-2016 Priviți afișul Forumului. Doar numele europenilor și al americancei Effie Chow apar scrise și cu caractere latine. Restul...doar cine știe japoneză sau chineză!...

Noi eram pregătiți pentru o demonstrație specială pe care organizatorii – în semn de prețuire față de Școala QITAKY – ne-o solicitaseră cu puțin timp înainte de a veni în Japonia. Acum, plouați și dezamăgiți că ne treziserăm prea de dimineață și degeaba!, ne-am hotărât să ne îndreptăm spre cartierul marilor magazine: Shinjuku. Câtorva din grup, zona ne era foarte cunoscută, deoarece acolo fuseserăm găzduiți în călătoriile precedente. Plimbarea ar fi fost mai frumoasă dacă nu ne-ar fi biciuit, fără milă, ploaia care se abătuse asupra orașului.

Grupul s-a risipit și ne-am înțeles să ne reîntâlnim la Centrul Olimpic la 17.45.

Sosirea noastră în sala în care era deja pregătită o cină festivă și urma să aibă loc gala a fost întâmpinată cu un entuziasm care a șters toate nemulțumirile noastre din acea zi. De cum am intrat, Maestrul Qin Xiping a sărit ca un arc, plin de bucurie.

Marele Maestru Qin Xiping

Marele Maestru Qin Xiping

M-a îmbrățișat cu putere și cu o emoție absolut sinceră. La fel și pe soția mea Laura, ca și pe Liliana și Guenther(pe care nu i-a uitat de la ediția trecută). Aceeași explozie de bucurie și din partea altor organizatori ai Forumului, printre care un vicepreședinte al Lanțului Templelor Shaolin din Japonia – Ryo Eguchi(un minunat Shaolin, pe care îl cunosc de 16 ani și care și-a manifestat la fiecare întâlnire o deosebită simpatie și admirație pentru stilul meu de Qigong). În câteva minute, uitaserăm cu toții dezamăgirile zilei. Era, deja amenajată o masă mare pentru grupul de români, care s-au putut bucura, la discreție, de toate bunătățile culinare puse la dispoziția invitaților.

Îndsc01401 ce mă privește, am fost invitat la masa celor mai importante personalități ale Forumului. Printre cei de acolo, se afla și un italian – Giuseppe Paternitti Lupo – fondator, în țara sa, al Școlii de Qigong și Wushu (mai multe stiluri chinezești consacrate de Qigong, Taijiquan și arte marțiale), lângă care am fost amplasat. Ne-am salutat cu amabilitatea tipică a maeștrilor chinezi, dar...cu o răceală care s-a păstrat toată seara. Era așteptată și dna Effie Poy Yew Chow – Președinte-fondator al Federației Mondiale de Qigong – dar, care nu a mai ajuns până la sfârșitul zilelor Forumului.

A urmat o serie de scurte discursuri susținute de noi, cei de la masa oficială. N-aș putea spune că am înțeles ce au spus maeștrii chinezi, japonezi, cel malayesian sau însuși Qin Xiping, deoarece traducerile s-au făcut doar în japoneză și chineză.dsc01396 Am intuit cam la ce s-au referit antevorbitorii mei; dar, am înțeles destul de bine discursul maestrului italian. Așaîncât, mi-am dat seama cam ce ar fi trebuit să spun. În câteva minute am lăudat travaliul Forumului de răspândire a disciplinei Qigong în lume; am lăudat pe organizatori și am lăudat puțin și școala noastră ca fiind una foarte dinamică și creativă. Apoi, am chemat echiDSC00189pa noastră și ne-am prezentat demonstrația. Am ales un exercițiu foarte îndrăgit de cei mai mulți dintre membrii școlii noastre și care i-a cucerit definitiv pe cei care ne-au urmărit la ediția din 2010: Înțelepciune Universului. Dacă vreți să o revedeți, căutați-o pe canalul nostru de Youtube: QITAKY-QIGONG channel.

https://www.youtube.com/watch?v=XC16uivZrms

sau

https://www.youtube.com/watch?v=kXRuAKiXfdI

Am plecat de acolo seara, târziu. Dar, ne simțeam cu toții răsplătiți pentru orice dezamăgire a zilei. Fuseserăm aplaudați de toți cei prezenți la gală – și erau peste 100 de persoane. Nimeni de acolo nu era un novice în Qigong. Deci, aprecierile erau foarte valoroase pentru noi. Meritam cu toții o cină plăcută, cu miresme japoneze.

Continuarea în articolul următor

No Comments Yet.

Leave a comment