Publicat la Aug 2, 2011 in Uncategorized | 23 comentarii

PĂRINTELE GHEORGHE DIN REVIGA: ADEVĂRATUL PREOT, ÎNVĂȚĂTORUL CELOR CE CAUTĂ ALINAREA

În urmă cu mai bine de  17  ani, susţineam  la un post de radio – dispărut acum, UNIPLUS primul post de radio privat din România – o emisiune săptămânală care se intitula “Lecţia de Qigong”. Vorbeam cu multă pasiune, timp de 2 ore, în fiecare sâmbătă după-amiază, despre virtuţile acestei străvechi arte orientale. Îndemnam ascultătorii să mă urmeze în a face unele exerciţii de meditaţie şi auto-terapie şi am constatat cu multă bucurie că eram audiat de foarte mulţi dintre cei care puteau asculta acel post de radio din Bucureşti şi din alte mari oraşe ale ţării. Şi, totuşi, a venit o dată şi momentul în care o ascultătoare m-a sunat în timpul unei emisiuni şi mi-a spus: “Noi românii suntem, în majoritate, creştini. De ce trebuie să urmăm noi nişte tehnici şi învăţături care provin din religia buddhistă, atâta vreme cât nu avem nici o dorinţă de a renunţa la credinţa noastră strămoşească?”…

Părea că femeia avea dreptate. Eu vorbeam de aproape doi ani despre misterioasa şi fascinanta cultură orientală, din care a izvorât Qigong, dar nu precizasem niciodată nimic relativ la religie. Abordasem studiul şi prezentarea acestei arte milenare într-o manieră pur laică. În ciuda faptului că eu sunt şi voi rămâne un convins creştin-ortodox. În ciuda faptului că totdeauna mi-am exprimat şi manifestat respectul faţă de toate religiile (am studiat cu pasiune “Istoria Religiilor” a lui Mircea  Eliade) şi am crezut cu tărie că, indiferent de religie, există un singur Creator în Universul în care trăim şi – evident! – un  singur ansamblu de legi care-l guvernează. Uitasem, pur şi simplu, să explic fidelilor mei ascultători cât de ştiinţific, pragmatic şi laic este Qigong-ul şi, totodată, cât de mult cultivă el spiritualitatea practicantului, cufundându-l mai mult în tainele şi miracolele credinţei căreia îi aparţine.

Încă de atunci am înţeles că misiunea pe care mi-o asumasem nu putea fi împlinită în mod plenar şi profund fără ajutorul celor binecuvântaţi întru a construi cu sârg şi smerenie cărarea Luminată către Divinitate: preoţii.

Poate că este momentul să fac acum, aici, reparaţiile pentru greşelile mele de atunci. Poate că este momentul să aduc în faţa voastră, dragi discipoli, prieteni şi simpatizanţi ai şcolii Qitaky®, figura PREOTULUI ADEVĂRAT. Imaginea fără dubii sau ezitări a OMULUI-PREOT, conştient de misiunea pe care şi-a ales-o faţă de semenii săi şi pentru ei: cultivarea Iubirii de Dumnezeu.

În vremuri imemoriale, vechii şamani îşi puneau în joc toată puterea minţii, toată setea de a cunoaşte Universul, toată energia lor de vajnici cercetători ştinţifici, pentru a descoperi mijloacele prin care ceilalţi membri ai triburilor lor să poată trăi în armonie cu legile divine. Adevăratul drum al ştiinţei de astăzi începe de la ei. Şi se continuă prin lucrarea smerită şi plină de har duhovnicesc a Prea Cucernicilor Părinţi de azi, care prin stăruinţă şi dăruire totală reuşesc să ne facă să trăim mai aproape de Dumnezeu şi de Înţelepciunea Lui fără margini. Nu-i căutaţi printre cei care administrează şi conduc instituţia Bisericii, căci PREOŢII ADEVĂRAŢI nu au timp de contabilitate şi învârtit hârtii. Căutaţi-i prin bisericile sau mănăstirile pierdute în cătune aproape neştiute, rătăcite prin ţară. Acolo unde se poate spune fără greş că “nimeni nu poate fi profet în ţara lui”. Acolo unde oameni cu înfăţişare simplă dar plină de Lumină răspândesc Cuvântul Ziditor al Celui Divin cu graţie, cu lacrimi şi dureri de oase, împovăraţi de lipsuri dar cu spinările îndreptate de puterea de neînfrânt a credinţei lor. Acolo unde, fără a trece prea mult timp, oamenii aflaţi în nevoie călătoresc înghiţind sute de kilometri, umplând lăcaşurile sfinte şi armonizându-se cu bunii Părinţi întru alinarea sufletelor şi împlinirea celor cuvenite.

Aşa am aflat despre Părintele Gheorghe Pandelică, din satul, uitat în Bărăgan, Reviga(vezi imagini de la Sfânta Liturghie, partea I-a). L-am cunoscut acum 13 ani, îndrumat de un discipol de-al meu – o femeie căreia mereu îi mulţumesc în adâncul sufletului meu pentru a-mi fi împărtăşit bucuria acestui loc – iar slujba Sfintei Liturghii, la care am asistat m-a îngenuncheat şi m-a făcut să nu-mi fie ruşine să lăcrimez, ditamai bărbatul ce sunt. M-aş fi suspectat de oarece slăbiciune, jenantă pentru un Maestru de Qigong. Dar, văzând mulţimea de credincioşi veniţi din multe părţi ale ţării, la fel de impresionaţi şi de cutremuraţi de forţa spirituală a Părintelui, am înţeles că nu mă deosebeam cu nimic de nimeni dintre oamenii  normali(vezi partea a II-a). Trebuie să fii de piatră – dar, până şi piatra ar lăcrima! – ca să nu trăieşti din plin lecţia de pioşenie sinceră, de smerenie nedisimulată pe care o revarsă fără nici un pic de zgârcenie Părintele Gheorghe.  Trebuie să fii un necredincios, păgân până în ultima celulă a trupului şi până la ultimul neuron, ca să poţi acuza de rea-voinţă, de meschinărie sau lăcomie de bani pe OMUL-PREOT Gheorghe, că face ceva din lucrarea lui din vreun interes murdar, material sau politic. Sudoarea ce se scurge de pe fruntea sa ca un râu de suferinţă pentru cei necăjiţi, bolnavi sau chinuiţi de soartă nu ţine cont nici de căldura insuportabilă cu care verile apasă în biserică şi nici de frigul nemilos al iernilor ce şuieră prin colţurile lăcaşului(vezi partea a III-a). Crede cu tărie în puterea uimitoare a rugăciunii şi, înconjurat de credincioşii ce-şi caută însănătoşirea prin mila lui Dumnezeu, se roagă îngenuncheat amintind adesea: “ascultă, Doamne rugăciunea nevrednicului de preot ce sunt eu!…” .

Am avut mulţi pacienţi pe care i-am îndrumat să-şi regăsească sănătatea prin rugăciune şi sfaturile duhovniceşti ale Părintelui Gheorghe. De câte ori mă reîntâlnesc cu aceştia, ei nu uită să-mi mulţumească din adâncul inimii pentru că i-am îndrumat către omul care i-a învăţat ce este vindecarea prin credinţă. Căci, medicina viitorului  – de fapt, medicina autentică a tuturor vremurilor – este aceea prin care, înaintea trupului trebuie vindecat sufletul. Sunt mulți aceia care şi-au găsit vindecarea în rugăciune şi îndrumarea duhovnicească a smeritului Preot Gheorghe. Pe ei nimeni nu i-ar mai putea convinge că Părintele ar putea face ceva pentru sine, înainte de a-i ajuta pe cei care-i cer sprijinul.

Predicile sale(vezi aici imagini) nu reuşesc să plictisească pe nimeni; sunt pline de înţelepciune şi har, de bunul simţ al omului cu sufletul curat, care deşi aproape izolat în mijloc de Bărăgan, vede cu luciditate şi tristeţe profundă adevărurile ce acoperă ca şi norii grei ai furtunilor necruţătoare tot Pământul. Dar, nu se resemnează cu ceea ce observă, ci îndeamnă lumea la înfruntarea cu adevărul, la a transforma Răul în Bunătatea Divină. Nu poţi să mai crezi că speranţele tale spre un viitor mai frumos sunt năruite, atâta vreme cât neobositul Părinte Gheorghe, miruindu-ne(vezi partea a IV-a), cântă înălţător bucuria de a-l avea în noi pe Cristos: “Ce folos, ce folos, fală fără de Cristos?!”. Vocea puternică şi melodioasă a acestui PREOT ADEVĂRAT  te face să vrei să cânţi alături de el. După ce vei trăi acordurile compuse de Ciprian Porumbescu ale rugăciunii Tatăl Nostru prin glasul sfâşietor al Părintelui, nu vei mai şti dacă lacrima din colţul ochiului este de durere sau de bucurie a regăsirii tale prin credinţă(vezi aici imagini).

Zidind, alături de preoteasă, printr-o educaţie aleasă şi plină de harul său, pe cel ce avea să devină lăstarul tânăr al OMULUI-PREOT: Părintele Casian, ne-a dăruit tuturor exemplul perenităţii bunului caracter, a smereniei  şi perseverenţei neostenite. Iar, dragostea pentru oamenii locului l-a împins pe Părintele Gheorghe să trudească pentru înălţarea unei alte biserici în sătucul Mircea cel Bătrân, pentru cele 50-60 familii care băteau în fiecare duminică cei 4 km ce-i despart de biserica din Reviga. Credincioşii mai înstăriţi din alte părţi ale ţării au sărit imediat în ajutorul său şi, iată că noua biserică s-a umplut  de Lumina şi puterea Sântului Duh, prin grija şi ostoirea Părintelui, a preotesei şi a binecuvântatului fiu al lor.

Dragii mei prieteni şi simpatizanţi ai şcolii Qitaky®, noi practicăm Qigong – o artă a prelungirii vieţii născută în Orientul Îndepărtat – dar, fiecare dintre noi are nevoie de forţa şi sprijinul credinţei sale. Dacă sunteţi sub semnul ortodoxiei, nu lăsaţi să vă scape experienţa ridicării la Dumnezeu prin harul OMULUI-PREOT  Gheorghe Pandelică. Căci, oriunde ar sluji – chiar și în mijlocul câmpului ars de Soare și de vânturi, ori în vârf de munte, îngemănat cu albastrul de cristal al cerului – el ne are pe toți în suflet, iar noi nu-l putem pierde nicicând!!!

 

Cu adâncă plecăciune,

Adrian Florea

  1. ION ILEANA VIORICA zice:

    Va felicit pentru frumusetea si veridicitatea articolului. Il cunosc pe Parintele Gheorghe de la Reviga de 15 ani, iar evenimentele din ultimul timp, m-au determinat sa scriu, atat cat m-am priceput, ce a insemnat prezenta Parintelui in viata mea. De aceea sper ca “povestea” mea va fi un alt fel de comentariu.

    M-am nascut in Apuseni, in urma cu putin peste o jumatate de veac.Am crescut acolo mai aproape parca de ceruri , in zilele de miercuri si vineri cand , de mic copil, posteam alaturi de toata familia; in zilele de sarbatoare cand familia era la Biserica si mama urmarea cu atata evlavie Sfanta Slujba, cand bunica repovestea acasa cu atata talc predica – sa luam aminte , noi copiii; in fiecare zi, dand binete tuturor trecatorilor. Era in acelasi timp si ruga si urare. Reciproca:
    – Doamne, ajuta!
    – Doamne, da bine!;
    prin crestinescul obicei, nestirbit pana astazi, de a boteza nou nascutul inainte de a-l aduce acasa, petrecerea organizandu-se ulterior, dar si cand , intunecandu-se pamantul in plina zi de mania lui Dumnezeu pentru pacatele noastre, ne rugam la lumina lumanarii din Noaptea Inverii Domnului.
    Ce mare Taina si putere Dumnezeiasca!
    Viata m-a adus in Baragan, unde am trait pentru mult timp din pacate, “perfect adaptata realitatii de aici”.
    Intr-o zi binecuvantata, Bunul Dumnezeu mi-a scos in cale “Un Sfant povatuitor si rugator fierbinte spre izbavirea din necazuri, boli si suferinte” – Parintele Gheorghe de la Reviga.
    Am fost prima oara la Parintele in urma cu 15 ani, impreuna cu sotul meu. Adanc impresionati de frumusetea slujbei, gratie dumnezeiescului glas al Parintelui, unicitatii cantarilor, si inaltatoarelor rugaciuni, patrunsi de dragostea si ruga Parintelui catre Bunul Dumnezeu, asteptam sa vorbim cu Parintele, alaturi de multi alti credinciosi, veniti de pretutindeni.
    Parintele a iesit din Sfantul Altar si ne-a privit indelung. N-am sa pot uita niciodata acele clipe. Avea atata lumina pe blandu-i chip si ne privea cu atata dragoste si bucurie!
    Mai tarziu, cand am vorbit cu Printele Gheorghe de la Reviga, am trait cu sentimentul ca fusese dintotdeauna in viata noastra.
    In putine cuvinte , profunde, intelepte, pline de dragoste si ingaduinta , Parintele, ca un adevarat povatuitor induhovnicit , ne-a aratat CALEA pe care trebuie sa o urmeze fiecare crestin:
    rugaciune, post, spovedanie, fapte bune si dragoste pentru toti semenii nostri, pentru a-L avea pe Hristos in inimii.
    Prezenta la sfintele slujbe si rugaciunile staruitoare ale Parintelui, ne-au ajutat sa trudim pentru a ne mentine pe ” mantuitoarea cale a poruncilor lui Hristos”, pentru a-L pastra pe Hristos in inimi, iar rasplata nu a intarziat sa apara. A renascut increderea, speranta, puterea de a merge mai departe indiferent cat de mari ar fi greutatile si mai ales am invatat sa avem rabdare, cu noi insine, cu cei din jur si cu viata noastra, acceptand ca ea se desfasoara cum ne este randuit de SUS si nu dupa planurile noastre.
    Frumustea slujbelor, staruitoarele rugaciuni, minunatele cantari , dragostea si caldura Parintelui, ne ajuta sa ne despietrim incet,incet inimile, pentru a-L primi pe Hristos, pentru a deveni CREDINTA, NADEJDE, IUBIRE, spre Slava lui Dumnezeu, pentru binele nostru si al semenilor nostri. Devenim doar iubire si daruire, asa cum este Parintele Gheorghe de la Reviga pentru fiecare dintre fii sai duhovnicesti.
    Acestea sunt Minunile pe care le face Parintele si pe care sigur le-a trait fiecare din cei care l-au intalnit .
    Am inteles in scurt timp de ce este atat de cautat Parintele Gheorghe. E in firea lucrurilor ca si preotii sa caute un doctor mai bun, un profesor mai bun pentru copiii lor. Asa si noi, crestinii de rand, cand “umblam impiedicandu-ne in intuneric”, cautam un “Sfant povatuitor si rugator fierbinte” care sa ne ajute sa-L regasim pe Bunul Dumnezeu, sa inlocuim intunericul din sufletul nostru cu lumina harica. Atunci cautam un DOCTOR DE SUFLETE, asa cum este Parintele Gheorghe de la Reviga.
    Indraznesc sa fac aceasta afirmatie pentru ca oricine stie ca daca” Doctorul” da gres, a doua oara il ocolesti.
    Asta , asa, in trei vorbe, pentru cei care vorbesc in necunostinta de cauza. Sau o fac doar din cauza invidiei?
    Intransigent cand e vorba de zilele de post din saptamana si posturile de peste an, Parintele Gheorghe este pentru fiii sai duhovnicesti, nu numai doctorul sufletelor ci si al trupurilor.
    Afirm acest adevar in memoria dragii mele bunicii – odihneasca-se in pace, care clama, cu dreptul pe care cei peste 70 de ani de viata crestineasca, i-l acordau. Daca oamenii nu vor sa posteasca din dragoste pentru Dumnezeu, atunci sa o faca pentru sanatatea lor ca doar pentru asta a lasat Dumnezeu dragutu` legea postului.
    In toti acesti ani, am revenit la Parintele Gheorghe de la Reviga,de multe ori.Pentru Sfanta Slujba, iar din cand in cand si pentru spovedanie, impartasanie si povete, toate pentru a cunoaste voia lui Dumnezeu, cea buna, placuta si desavarsita si a o urma.Alteori, departe fiind, il ascultam in gand si cat ajutor primeam!
    Stiu ca aceasta afirmatie poate parea indrazneata pentru unii. Am facut-o din respect pentru ADEVAR si pentru cei care cunoscandu-l pe Parintele, inteleg cele spuse de mine
    Peste ani am aflat cu bucurie ca Bunul Dumnezeu a RANDUIT ca unica odrasala a Parintelui , sa fie baiat si sa-i urmeze Parintelui, sa-i slujeasca Domnului si Maicutii Sale. E desigur cea mai mare bucurie si rasplata pe care Bunul Dumnezeu a facut-o Parintelui, pentru marea lui dragoste pentru Dumnezeu, pentru noi toti si pentru atata ravna spre rugaciune , pentru binele oamenilor.
    E si pentru noi o bucurie si o speranta ca Parintele Casian, desi inca atat de tanar, se va intari duhovniceste, trudind dupa puterea exemplului minunatilor sai parinti si avand suport valorile incontestabile in spiritul carora a fost crescut . E doar nevoie de rabdare, intelegere si timp. Un sportiv ajunge la performanta dupa ani in care societatea investeste pentru succesul lui, iar el trudeste. Pe branci.
    In cazul unui preot drumul este mult mai anevoios, truda mult mai grea si mai ales , permanenta. Cu atat mai greu trebuie sa-i fi fost si sa-i mai fie, Parintelui Casian, pentru ca nivelul asteptarilor este foarte ridicat din doua parti, pe de-o parte Parintele Gheorghe – tatal , modelul si indrumatorul sau spiritual, iar de cealalta parte, noi credinciosii, traitori de mari bucurii spirituale, gratie prezentei Parintelui Gheorghe in viata noastra.
    BISERICA DE LA REVIGA. Aici am crescut ca fii duhovnicesti ai Parintelui . Prin truda sa de la Sfanta Biserica din Reviga, Parintele a construit cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Biserica de la Mircea Cel Batran, un sat cu circa 50 de familii. Biserica este mica, inca neterminata (iarna este foarte frig si vara foarte cald), motiv pentru care Parintele, dupa savarsirea Sfintei Slujbe la Biserica Mircea Cel Batran, isi indeplineste indatoririle de duhovnic, pentru fii duhovnicesti veniti in numar foarte mare, la Biserica Reviga, pe parcursul multor ore.
    Cand scriu toate acestea ma intreb cine nu poate vedea lucrurile in simplitatea si firescul lor? Sau cine vrea sa nu mai existe acest cerc de putere si bucurie spirituala, in jurul Parintelui Gheorghe si al Parintelui Casian de la Reviga? Si mai ales de ce?
    Trag nadejde ca toate astea se intampla pentru ca a venit vremea sa se afle ADEVARUL despre Parintele. Sa-i fie cunoscute minunatele cantari ce te ridica printre lacrimi pana SUS, ce te fac sa traieste un sentiment unic si inegalabil: bucuria iubirii divine, dorinta tulburatoare de a fi vrednic mereu de dragostea Tatalui Ceresc.
    E destula vreme de cand , cu multa durere , am aflat de viforul din sufletul Parintelui Gheorghe si a intregii sale familii. Am hotarat imediat ca trebuie sa-mi apar ADEVARUL, trait de mine si de toti ceilalti – de la oameni simpli la adevaratele personalitati ale societatii romanesti , care de ani si ani vin si revin la Parintele Gheorghe de la Reviga.Si cum sa-mi apar ADEVARUL altfel decat facandu-l cunoscut. Mi-a luat mult timp pentru ca mi-a fost greu sa cuprind in masuri pamantene, dimensiuni mai presus de cuvinte, atat de aproape de Dumnezeu.
    M-am straduit sa-mi prezint adevarul pentru a mi-l apara si pentru a afla raspunsul la cel putin doua intrebari:
    Cine pe cine sa creada?
    Cine de cine sa asculte?
    Intortocheate sunt “Caile Domnului” in fascinanta “lume” a relatiilor interumane, mai ales cand societatea e cocotata pe o scara rasturnata a valorilor!
    Si totusi, ce ne spune “povestea muntelui”? Ca spre varful lui pornesc mai multi oameni, doar ca unii se opresc pe la poale , altii printr-o poienita, iar in varf ajung mult mai putini. Asta este! Important este sa intelegem ca nu toti suntem elite…Bunul Dumnezeu ne-a lasat diferiti sub multe aspecte.Ne-a lasat libertatea de a trudi pentru locul ravnit, intelepciunea de a-ti cunoaste si accepta limitele, precum si capacitatea de a evalua corect pe semenii tai,iubindu-i si respectandu-i pentru ceea ce sunt .
    De altfel si pe Muntele Taborului, doar trei apostoli au avut privilegiul de a-L urma pe Mantuitorul: Ioan, Petru si Iacob, adica IUBIREA, CREDINTA si FAPTELE.
    De aceea este atat de cautat Parintele Gheorghe de la Reviga,pentru ca este IUBIRE, CREDINTA si FAPTE, pentru ca prin modul de viata si de traire duhovniceasca, dovedeste ca Dumnezeu exista.
    Ne despart cateva zile pana la minunata sarbatoare a “SCHIMBARII LA FATA A DOMNULUI” . Mantuitorul in Sfanta Biserica a Lui – Muntele acesta al Taborului, ne invata ca un crestin adevarat trebuie sa fie plin de mila nu de rautate si sa lupte pe toate caile sa faca PACE IN CASA, PACE INTRE VECINI SI ORIUNDE E NEVOIE DE PACE.
    Ma rog Bunului Dumnezeu, Maicii Sale, Sfintilor Parintilor nostri, tuturor sfintilor si Parintelui Arsenie , ca sfanta sarbatoare ce se apropie, sa-i aduca Parintelui Gheorghe de la Reviga si intregii sale familii, pace si liniste in suflet, in casa si in cele doua Biserici, asa cum de-a lungul atator ani, Parintele a adus pace si liniste in sufletele si casele noastre.

    “…Asa Doamne Imparate, daruieste-mi sa-mi vad gresealele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor”

    Cu adanca plecaciune,
    ION ILEANA

  2. Florentina Popa zice:

    Va multumesc ca-ti facut cunoscut harul Parintelui Gheorghe Pandelica.
    Am ramas profund impresionata de harul pe care-l are acest Sfant Parinte. In timpul miruirii….cantecele lui….te fac sa plangi.
    Ma rog la Bunul Dumnezeu sa-mi dea puterea de a merge la dansul.
    Dumnezeu sa va Binecuvanteze.
    Cu drag
    Florentina Popa

  3. Petrisor Jechel zice:

    Pentru orice persoana care a constientizat macar o data in viata ‘atingerea’ vibratiei divine, prezenta Parintelui Gheorghe si mai ales ‘lucrarea’ domniei sale in Biserica la Sfanta Liturghie, inseamna enorm, insemna mult mai mult decat pot cuvintele exprima.

    Eu va felicit domnule Profesor Adrian Florea pentru inspiratia de a aduce un plus de lumina asupra unor lucruri care stralucesc undeva, intr-un “sat uitat in Baragan”.

    Asa cum stim, si Ingerii si chiar si Sfintii au nevoie de ajutorul nostru uneori. Macar de ajutorul rugaciunilor noastre.

    DOAMNE AJUTA!

    Petrisor Jechel

  4. Didina Tofan zice:

    Comuna Nereju, judetul Vrancea
    “Ce folos am eu, fara Dumnezeu” este cantarea cu care parintele Gheorghe de la Reviga miruieste credinciosii… ce glas!!! Este ceva maret, inaltator. Oricat ai fi de impietrit este imposibil sa nu simti acel fior launtric si fara sa vrei lacrimile iti curg de la sine. Sunt o femeie vaduva cu 3 copii. Ori de cate ori poverile necazurilor mi-au apasat umerii, in sfaturile si rugaciunile parintelui am gasit sprijin si alinare.
    Nu cere nimic, nimanui (bani sau alte foloase materiale), spune ca este un om obisnuit, nu vrea laude. Este un om de o modestie si o smerenie rar intalnita. Si fiul domniei sale, pr. Casian ii calca pe urme… aceleasi inflexiuni in glas, aceeasi seriozitate, bunatate si profesionalism.
    De ce unii rauvoitori incearca sa improaste cu noroi astfel de persoane binecuvantate de Dumnezeu?
    Oare rautatea si invidia sa fi ajuns si in aceste sfere unde ar trebui sa existe doar bunatate?
    Inainte de a scrie ceva, mergeti si va convingeti si apoi faceti afirmatii de genul “preot pe bani”…
    Speram ca Dumnezeu sa va lumineze mintea si sa-l tina sanatos pe parintele pentru a putea sa mai mergem la dansul la Reviga, spre a-i asculta rugaciunile si sfaturile.

    Cu deosebita stima si consideratie,
    DIDINA TOFAN

  5. Toata stima ca ati scris despre parintele, si ati postat si inregistrarile video. Eu am copilarit in Mircea cel Batran vis-a-vis de biserica actuala. Il apreciez enorm, si v-as ruga daca mai aveti drum pe la sfintia sa sa mai filmati, sunt predici si cantari de mare folos sufletesc. Eventual poate reusiti sa realizati un mic interviu despre viata dansului , ar fi foarte interesant.
    Am scris si eu pe blogg despre dansul ,insa cred ca trebuie ceva mai mult http://cafeneaualuitenace.blogspot.com/2011/08/dragostea-pentru-oameni-revarsata-in.html

    Toate cele bune in continuare va doresc!

  6. Valentin zice:

    Buna seara,
    De cand am cunoscut-o pe sotia mea, pot spune ca parintele imi este duhovnic. Faptul ca azi sunt cu ea e meritul parintelui si ale rugaciunilor sale. As vrea sa simt mereu ce traiesc cand plec de la slujba parintelui, dar din pacate aceasta dureaza un timp pana noroiul pacatelor mozolesc hainaAcolo sufletului. Am absolvit seminarul si facultatea de teologie ( 10 ani ) si marturisesc cu tot simtul de raspundere ca nici un preot nu mi-a starnit admiratia precum trairea parintelui Gheorghe Pandelica. Acolo, in satul acela “uitat de lume”, cum ii place parintelui sa spuna, este un mare slujitor al Domnului si se simte sfintenia. Fara intentia de a face o vreo blasfemie, afirm ca pentru mine dansul este un om sfant, atat cat permite cuvantul pentru un om. Dar oare parintele Gheorghe e om? Oare un om poate suporta greutatea pacatelor noastre? Nu, nu poate. Parintele Gheorghe Pandelica este un trimis al Domnului in secolul nostru care vine sa intareasca cuvintele Mantuitorului: “Si iata, Eu sunt cu voi in toate zilele pana la sfarsitul veacului”. Hristos ne sterge lacrimile prin daruirea si dragostea parintelui. Oamenii resimt acest lucru. Numai rau intentionat sa fii ca sa ignori acest aspect. Ma intreb: De ce vin atatia oameni din diverse localitati si orase la acest parinte? Oare nu exista biserici si duhovnici unde locuiesc? Ba da. Exista. Numai ca a te spovedi in fata unui om ingust, care nu te asculta si se pierde in cuvantul “Legii”, lucru pe care Hristos il denunta, este o pierdere mare de timp si poate de ucidere spirituala. Preotul duhovnic este fara exagerare un medic al trupului si al sufletului sau asa ar trebui sa fie, caci sanatos te numesti daca te afli intr-o armonie fizic si spiritual, dupa cum spune un dicton latin: O minte sanatosa intr-un corp sanatos. Am renuntat la duhovnicul meu in favoarea parintelui Gheorghe Pandelica, duhovnicul sotiei mele, deoarece multe sfaturi se bateau cap in cap si pentru a nu mai fi confuz in luarea unei hotarari. Aceasta hotarare am luat-o in urma unui fapt urat intamplat. Eu si sotia mea care pe atunci imi era doar prietena, am hotarat sa ne spovedim la acest parinte pe care il aveam duhovnic de ani buni. Insa sotia mea primind sfat de la dansul sa ne intalnim numai afara, sa ne tinem de mana fara imbratisari sau saruturi nevinovate ca intre doi indragostiti, a spus ca nu poate promite. Ea e genul de persoana care nu spune “da” si sa faca contrar. Acest obicei de a spune “da” si sa fie “nu” va marturisesc ca e deprins din pacate foarte mult in seminariile teologice. Nu trebuie sa generalizam, dar in mare parte asa se intampla…Atunci parintele s-a ridicat de pe scaunul spovedaniei si nu a vrut sa o mai spovedeasca. Nu am cuvinte sa descriu starea sotiei mele care s-a simtit umilita. Tin sa mentionez ca eu si sotia mea am fost cuminti pana la casatorie. Nu a fost deloc usor, dar Dumnezeu ne-a ajutat. De atunci il am numai pe parintele Gheorghe duhovnic care stie sa slefuiasca sufletele ca pe niste diamante de mare pret. Acum ce sa vezi? Nici Neghinita nu doarme. Domnul a spus:”Bate-voi pastorul si se vor risipi oile”. Parintele risca sa fie caterisit. Pe ce motiv? Lumina deranjeaza mizeria. Cu totii stim ca din pacate in Biserica sunt foarte multe asemenea situatii. Inchei aici si sper ca vom face ceva pentru parintele atunci cand va fi cazul asa cum si dansul face mereu cu rugaciunile sale care se resimt in viata noastra zi de zi.

  7. florina zice:

    Cum se ajunge la Biserica de la Reviga? Eu sunt din Braila si imi doresc sa merg si eu. Multumesc mult.

  8. Nicoleta Radulescu zice:

    “Credinta, nadejde, iubire” asa ne canta parintele Gheorghe de la Reviga de ani buni. Si nu o face oricum. Atunci cand il auzi nu ai cum sa nu lacrimezi. Canta cu mare dragoste cu ochii-n lacrimi, lacrimi care niciodata nu cad pe obraz. Ne acopera cu privirea-i blanda ca si cand ne-ar numara, pe noi oile ratacite. Credinta, spune dumnealui, este „un dar de la Dumnezeu si atunci cand va rugati sa credeti ca ati si primit ceea ce cereti, sau mai spune ca nu exista boala pe care Dumnezeu sa nu o poata vindeca prin rugaciune”. Se intampla de multe ori sa fie multi bolnavi in biserica si simtindu-i il roaga pe Dumnezeu cantand:”Sfinte Dumnezeule vindeca pe cei bolnavi” si rugaciunea ii este ascultata de Mantuitorul si Maicuta Domnului. Pentru ca daca stai sa-i asculti pe oameni fiecare are povestea lui. Unii s-au vindecat de boli grele, altii au invins patimile prin rugaciunile parintelui. Chiar eu am auzit o femeie care spunea: „Cand am venit aici aveam glicemia foarte mare, iar acum am facut testul si nu mai am nimic, de s-au minunat toti doctorii.”. Alta data am vazut o fata foarte tanara si frumoasa care era tinuta de mana de o ruda pentru ca nu vedea. Dar dupa cateva slujbe am vazut-o indreptandu-se singura spre Sfantul Altar. Rugaciunile parintelui dadusera roade inca odata. Fata vrand parca sa-i multumeasca il intreba daca il poate intalni intr-un alt loc sau sa vorbeasca la telefon. Atunci parintele i-a raspuns zambind: „Ne mai intalnim”. Fata il privea si nu intelegea. „ Ne intalnim in rugaciune” i-a raspuns parintele aproape in soapta. Asa stie parintele Gheorghe sa ne vorbeasca facandu-ne sa intelegem ca nu suntem singuri si ca Dumnezeu nu ne are de pierdut pe nici unul dintre noi. Si mai spune: „Ca acolo unde necazul este mai mare si Dumnezeu este mai aproape. Avand nadejde in Dumnezeu si Maicuta Domnului vom invinge toate necazurile”. Asa se roaga parintele pentru noi cantand:” Nadejdea mea este numai la tine Doamne”.
    Am ajuns la parintele Gheorghe acum 4 ani si jumatate. Eram un om bolnav de-atatea pacate si aveam mare nevoie de un doctor care sa-mi vindece sufletul. Dusesem o viata de familie nu tocmai crestineasca, desi bunicii din partea tatalui au fost niste adevarati crestini. Traisem departe de biserica, post si rugaciune. Copii i-am crescut fara frica de Dumnezeu, nu i-am invatat sa posteasca, sa se roage, nu i-am dus la impartasit. Cand fiica mea cea mare a venit acasa si mi-a spus: „Mama eu vreau sa tin post ca sa ma impartasesc”, nu numai ca nu am ajutat-o dar am si ras de ea. Mai tarziu, peste ani cand mi-a murit sotul, o cunostinta mi-a zis: „Acum pentru ca ai ramas singura trebuie sa mergi la biserica, sa te spovedesti, sa ai un duhovnic”. Nu am facut asa cum m-a indrumat, insa in mintea a ramas acest gand pana in ziua cand am ajuns la Reviga la parintele Gheorghe Pandelica..
    Era duminica foarte de dimineata, biserica era deja plina. Dupa un timp a inceput slujba pe care n-am s-o uit niciodata. Priveam in jurul meu si nu imi venea sa cred ca sunt intr-o biserica. Nu mai auzisem niciodata 2 preoti care sa cante atat de frumos. Era parintele Gheorghe si fiul dansului, parintele Casian care desi era foarte tanar nu se deosebea cu nimic de tatal sau. Au slujit impreuna Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie pe care n-am s-o pot uita cate zile va orandui Dumzeu sa mai traiesc de aici inainte. Atunci am realizat ceea ce pierdusem atatia ani, il pierdusem pe Dumnezeu, pe care l-am regasit aici in Sfanta Biserica de la Reviga ajutata de parintele Gheorghe, mare preot duhovnic si indraznesc sa spun „ doctor al Sufletelor si al Trupurilor”. Dupa ce s-a terminat Sfanta Liturghie ne-a vorbit asa cum numai dumnealui stie s-o faca ajutandu-ne sa ne regasim in cuvintele sale. Apoi m-am spovedit si spre rusinea mea era pentru prima data in cei 47 de ani, iar Sfanta Impartasanie nu mai primisem din copilarie. Spre seara a inceput sa vorbeasca cu oamenii, am asteptat mai multe ceasuri sa-mi vina randul sa vorbesc cu dansul. Cand a sosit momentul m-a privit in ochi cu blandete, m-a cercetat, apoi m-a intrebat cu o voce calda pe care nu o mai auzisem niciodata pana atunci:”Ce ai tu sa-mi spui?” Desi imi facusem un plan in minte cu tot ce aveam de spus, in momentul acela uitasem aproape tot. Imi aduc aminte ca i-am spus: „Vin de la spital si trebuie sa merg la un alt spital pentru niste analize serioase”. M-a ascultat cu mare atentie, apoi mi-a spus: „ Tu nu esti bolnava de doctor, trebuie doar sa faci ceea ce-ti spun eu si ai sa te faci bine.” Intr-adevar nu aveam nevoie de doctor ci de un medicament care sa-mi vindece sufletul, adica de rugaciune.Mi-a scris pe o hartie foarte ingrijit toate rugaciunile si acatistele pe care trebuia sa le citesc timp de 40 zile, perioada in care trebuia sa mai revin de 3 ori. Cand am revenit dupa 2 saptamani mi-a spus ca m-am vindecat 80% si m-a intrebat cum mi-a fost dupa Sfanta Impartasanie. I-am raspuns asa: „Imediat dupa ce m-ati impartasit am simtit ca sunt in al noualea cer”. Imi este atat de rusine de raspunsul pe care l-am dat dar totodata stiu ca parintele si-a dat seama ca nu stiu ce vorbesc si ca nu sunt vrednica nici sa pronunt asa niste cuvinte mari.
    Dupa 40 de zile am simtit ca-l regasisem pe Dumnezeu pe care-l pierdusem din copilarie. Cateva luni mai tarziu avand un necaz in familie, am simtit nevoia sa fiu acolo in biserica de la Reviga ocrotita de rugaciunile parintelui. Si de atunci nu am mai lipsit decat daca parintele a fost in concediu sau din motive binecuvantate de Dumnezeu nu a putut sluji. Este cea mai mare bucurie a vietii mele atunci cand ajung acolo si nu are nici o importanta daca este vara cu 40 grade C sau iarna cu ger de crapa pietrele. Acolo simt ca este locul meu si as dori ca Sfintele Slujbe sa nu se termine niciodata la fel ca si predicile care sunt pline de intelepciune. Nu pot sa exprim in cuvinte bucuria pe care o simt mergand acolo in fiecare duminica. Am cunoscut foarte multi oameni din diferite locuri care vin de 10 – 20 de ani pentru aceste Dumnezeiesti Slujbe ale parintelui sau pentru un sfat. Unii dintre ei cand au ajuns acolo erau copii, iar acum sunt oameni in toata firea. Nu stiu daca voi putea vreodata, sa-i multumesc indeajuns pentru tot ce m-a invatat si mai ales pentru faptul ca m-a readus la viata. Sunt insa si oameni rau intentionati care ma ispitesc cu tot felul de intrebari despre parintele si familia sa. Unii chiar arunca cu noroi atunci cand le vorbesc despre biserica sau despre parintele. Eu stiu insa ca altcineva vorbeste prin gura lor si ca daca l-ar gasi pe Dumnezeu asa cum l-am gasit eu atunci s-ar rusina de cuvintele lor. S-a intamplat odata sa intalnesc pe cineva care mi-a zis : „De ce te duci atat de des acolo si atat de departe cand poti merge si in alte locuri?” Atunci pentru ca nu aveam cu cine sa vorbesc am intrebat-o pe matusa mea daca este bine ceea ce fac iar ea mi-a raspuns: „ Daca nu ai un preot bun il cauti pana-l gasesti chiar daca este foarte departe”. L-am intrebat si pe parintele si mi-a raspuns asa: „ Tu l-ai gasit pe Dumnezeu si sa faci intotdeauna numai ceea ce simti.”
    Sa ne ajute Dumnezeu sa-l avem sanatos ani multi de aici inainte pe parintele Gheorghe de la Reviga. Pentru mine este fratele meu mai mare, prietenul meu, duhovnicul meu, este un Sfant Viu pe Pamant.
    Doamna Ajuta!

  9. georgeta ghenescu zice:

    SOS – UN SLUJITOR AL DOMNULUI IN PERICOL

    un suflet inobilat de dragostea pentru Dumnezeu si pentru ‘aproapele’,de altruismul cu care sare in ajutorul celor care il cer ,de rabdarea cu care sare in ajutorul celora care il cer .de rabdarea cu care stie sa asculte pe fiecare om, de credinta pe care o are cand savarseste taina Sfintei Liturghii , acest adevarat slujitor al Domnului care se numeste Parintele Gheorghe din satul Reviga jud Ialomita ,este improscat cu noroi de oamenii fara Dumnezeu .
    Acest om se numara printre putinii slujitori adevarati pe care-i mai are B.O.R si precum se spune ca in vremurile din urma adevaratii credinciosi vor alerga sute de kilometri pentru a intalni un adevarat slujitor al Domnului (un preot adevarat) iata ca traim acele vremuri sau chiar mai rau,cand nu-i vom mai gasi nici pe acestia datorita urii,invidiei,dusmaniei,unor oameni cu suflete mici,care vor sa ne vitregeasca de ei.
    Un slujitor al Domnului trebuie lasat sa slujeasca pana cand nu mai poate de diferite cauze (boala,batranete etc)
    A-L sluji pe Dumnezeu,nu este o meserie oarecare,caci Preotul este ‘doctor desuflete’ si din pacate au ajuns un fel de ‘Paradis’ .
    Reviga este una din putinele ‘Oazele de Lumina’, unde Parintele Gheorghe , nu este pretuit de satenii sai caci ‘Nimeni nu este profet in tara sa.’
    Un lucru este evident.Parintele de la Reviga ,se doreste a i se face rau-mai precis i-a venit si dumnealui rindul-dupa alti ‘adevarati duhovnici si slujitori ai Domnului.’
    Participand la slujbele tinute de Parintele Gheorghe ,simti ca te inalti duhovniceste,Parintele avand’DARUL SI HARUL’de la Dumnezeu sa te faca sa traiesti cu adevarat Sf.Liturghie -dumnealui insusi fiind pe inalte culmi duhovnicesti.
    Aceasta o spune , chiar faptul ca, enoriosi de la distante mari,vin de la Reviga pentru a trai impreuna cu parintele Gheorghe taina SF. LITURGHII.

  10. coana Safta informata zice:

    Public aici, ‘copy/paste, cu unele adaugiri (si cu scuzele de rigoare ca, din lipsa de timp, nu mi-am facut un blog intitulat ceva de genul: ‘Blog anti-Daniela Istrate sau cum sa NU faceti jurnalism’, sau ‘ce mai fac unii jurnalisti de provincie, disperati pentru niscaiva atentie – ultima ‘gaselnitza jurnalistica’ ialomitzeana: hartzuirea si calomnierea unor preoti de tara’ s.a.m.d.) cateva controverse verbale in jurul persoanei pr. Pandelica din Reviga, intrucat individa respectiva (adica ‘jurnalista’ Daniela Istrate) a refuzat a le mai publica (la rubrica de comentarii) pe website-ul ziarului cu pricina (unde e postat articolul calomniator cu titlul: ‘Pandelica, popa clarvazator de la Mircea cel Batrân’), din cauza ca erau cam incomode si au deranjat-o vizibil (nu suporta criticismul constructiv si realist, drept/constructive, realistic & fair criticism, vis-a-vis de persoana ‘mneaei, are fobie, din cate s-ar parea – in schimb, stie sa ii critice de mama-focului – si pe nedrept, inventand baliverne – pe altii, cum ar fi preotul din Reviga etc), deoarece i-au scos in evidenta INCOMPETENTA, LACUNELE, cat si multe alte tare mai mult sau mai putin profesionale…. Mentionez ca eu am postat cele cateva comentarii (in apararea parintelui Gh. Pandelica din com. Reviga) sub pseudonimul de ‘coana Safta informata’. Asadar, dupa cum urmeaza…
    coana Safta informata _Your comment is awaiting moderation.
    28/10/2011 at 10:37 pm
    Poate ca nici preotul respectiv, sustinut de preoteasa si de cei aflati atunci acolo, n-au procedat bine enervandu-se si raspunzand cu oarece agresivitate [ceea ce e scuzabil, data fiind atitudinea ta care ar fi scos din sarite si pe cel mai calm om, daramite pe cei de acolo, stressati de atatea pb, canicula/zapusheala etc] etc, dar nici tu, coana ‘Madalina Furis’, nu ai folosit deloc abordarea potrivita!…. o fi fost niscaiva lipsa de diplomatzie din partea dansului/lor, dar si tu ai dat dovada de o totala lipsa de profesionalism [si de etica, ce sa mai vbim! sau respect! sau transparentza!… s.a.m.d.], si in consecintza, ai primit ‘tratamentul’ adecvat si binemeritat!… [Deh, ce sa-ti fac, dragutza,‘semeni vant, culegi furtuna’] In primul rand, ca NU trebuia si NU avea nici un fel de obligatie sa-ti dea tie, unei ‘neica Nimeni’, socoteala incasarilor unei zile de munca a dansului (nici macar discret, in privat/intre 4 ochi daca l-ai fi intrebat, daramite in public!) – ce, erai cumva de la Garda Financiara, trimisa in inspectzie etc? (dar nici aia nu intreaba in public si nu procedeaza cum ai facut tu!) NU?! Atunci… cu ce drept sau in ce calitate ai cerut socoteala, cu atata indrazneala, tupeu nerusinat si neobrazare, nesimtire chiar?! [Pa si sa-ti fie de bine!… Ce, dansul vine sa alerge dupa mata pe strada ca sa-ti ceara socoteala cat castigi din scris jalnice articole calomniatoare (slanderous/libellous) precum cel de fatza?! Ce-ar fi sa-ti vezi de treaba/viatza dumitale si sa nu-ti mai tot ‘bagi nasu’ pe unde nu-ti fierbe oala’?] _Si nu te-apuci sa te duci acolo (si cu aparatul de filmat in functziune si HARTZUIND preotul, mai ceva decat ‘tacticile’ folosite de paparazzi super-lacomi si disperati care contrafac atatea povesti, dandu-le o pronuntzata nota senzatzionalista (de tabloid de scandal, ca altfel nu le-ar cumpara/citi nici dreaq!) si sa-ntrebi aiurea, hodoronc-tronc si in public, total nepotrivit: ‘Cati bani castigati intr-o duminica ca asta?’! s.a.m.d…. adica ceea ce ai facut tu acolo, fatucaaaaa!… si da, biserica aflandu-se sub administratia/responsabilitatea dansului, avea tot dreptul sa te dea afara (si in shuturi) din curtea bisericii si din biserica, fiindca tu nu te-ai dus acolo cu intentia de a te ruga (numai in atare situatie ai putea folosi drept scuza si afirma, sus si tare, cum sustii tu acolo, ca ‘e casa Domnului’ si ‘domeniu public’ etc), din moment ce atitudinea ta a fost una HARTZUITOARE si cu scopuri ascunse, iscoditoare si cu mare VICLENIE, ‘furisha’ (dupa cum, sugestiv, ti-ai pus pe aci si numele, mai mult sau mai putin real sau fictiv – despre care, who cares, anyway?! Who gives a shit?! – vad ca ti-ai gasit repede si vreo cativa admiratori la fel de ’2 bani’ si ‘pe dinafara’/neinformati ca si tine, dealtfel!). In strainatate (pe langa ca poti fi data-n judecata pt. calomnie/defaimare etc), pt. astfel de practici (adica HARRASMENT, respectiv STALKING & SURREPTITIOUS FILMING/RECORDING – da’ ce sa stii tu toate astea?! cauta pe ‘gugal’ si vezi cam ‘cu ce se mananca’ – asa cum fac majoritatea dintre ‘jurnalistii’ (de tot rahatul) romani: preiau ‘cu nemiluita’ si traduc ce gasesc de prin presa straina si le schimba ordinea frazelor etc, si ei cica fac presa si au pretentia de a fi numiti ‘gazetari’! – plagiatori, poate – cu sigurantza!), atunci cand nu esti ocupata cu hartzuit preoti si preotese, si scris articole de 2 bani despre ei, jubiland ca ai gasit si tu ceva/vreun subiect ‘original’ si despre care nu s-a mai scris), ca jurnalist(a lu’ peshte care te crezi), te mai poti trezi si dat(a) in judecata si alege cu o ditamai amenda exorbitanta, si, eventual, poti ‘ateriza’ si-n inchisoare pt. o vreme, poate-ti mai taie din ‘elanul’ (NE)profesional de a te folosi de astfel de practici si ‘strategii ‘jurnalistice’ pe viitor (daca mai ai vreun viitor – profesional – dupa ce platesti vreo amenda super-usturatoare si ‘datatoare’ de faliment, sau cand, eventual, iesi de la zdup)…
    _Daniela_Istrate___29/10/2011 at 10:07 am_Coanei Safta informata: sub umbrela anonimatului, puteti turna tot felul de laturi. Nu sunteti asa de bine informata, mai ales atunci când vorbim despre dogmele religioase; va recomand sa cititi biblia si orice text aprobat de Biserica Ortodoxa Româna care va pica în mâna. În plus, puneti mâna si pe gramatica limbii române._Daca exorcizarea, descântecul, cititul viitorului sau mai stiu eu ce (slujbe pentru a te lasa de baut sau a-ti aduce barbatul acasa) sunt printre regulile acceptate de Biserica, atunci care este diferenta dintre Popa Pandelica si oricare individa autointitulata „regina magiei albe”?_Este dreptul oricarei persoane de a crede sau nu în astfel de escrocherii, în preotii care vad totul ca pe o afacere._Ramâneti între limitele dumneavoastra si nu încercati sa impuneti altora modul în care gânditi. Nici noi nu va spunem în ce sa credeti si cât sa platiti pentru a va usura constiinta ca vi s-au iertat din pacate._Cât priveste partea de amenintari… Nu v-ati gândit, dupa cât de religioasa va dati, ca singura judecata de care trebuie sa ne temem este cea a lui Dumnezeu?__REPLY__coana Safta informata__Your comment is awaiting moderation.
    29/10/2011 at 1:16 pm_Replica respectiva ar trebui sa ti-o adresezi tie insati, caci ti se potriveste de minune, draga Daniela Istrate!!… mai ales: ‘puteti turna tot felul de laturi’ – dupa cum faci si tu la adresa preotului din Reviga (si poate ca si a altora ca dansul), nu?! Dar din moment ce te crezi ‘atotstiutoare’, nu-ti convine/pica bine cand cineva iti da la iveala LACUNELE (cam MULTE, si unele dintre ele, cam grave!). Adevarul intotdeauna doare, supara, deranjeaza, e incomod, si e cel mai greu – daca nu imposibil, pt. unii – de acceptat! Si tot la fel de bine, pe langa toata replica (ce ti se potriveste integral, mai ceva ca o manusa – ar fi trebuit sa ti-o auto-adresezi!), ti se potriveste si fraza finala: ‘Ramâneti între limitele dumneavoastra si nu încercati sa impuneti altora modul în care gânditi’! Ori, pt. cineva care se pretinde a fi jurnalist, NU esti deloc OBIECTIVA, adica incerci sa impui eventualilor cititori modul tau SUBIECTIV de a gandi, si in plus, iti lipseste ETICA profesionala, transparentza (vezi abordarea folosita la Reviga, cand ai filmat si scris totul in ascuns si cu mare VICLENIE/HOTZIE – nu degeaba a spus parintele ca ai fost trimisa de diavolul, fiindca ai dat dovada de multa viclenie/perfdie etc, asemeni aceluia) s.a.m.d… Jurnalismul tau este din cel de tip ‘canal’ (sewage news), ‘barfoteca’ si ‘radio-shantz’ (toate informatiile adunate fiind exclusiv din barfe si ‘din auzite’ de pe ‘marginea santului’, dupa cum singura ai tot descris pe-acolo persoanele intervievate de tine, si nimic la modul concret – adica nici macar NU ai intrat la parintele tu PERSONAL, fie si ‘sub acoperire/undercover’ (dar parintele probabil ca stia dinainte intentiile unora ca tine, oricum – la cine crezi ca se referea cand vorbea de ‘gunoaie cu rele intentii’ etc si tocmai cand ai intrat tu in bis. la predica dansului?! Dar pacat ca nu pricepi odata!… si ca-ti lipseste cu desavarsire si simtul auto-critic, precum si tactul, si bunul-simt etc), sa fi vazut cu proprii tai ochi ‘practicile’ de care l-ai acuzat pe acel preot (dar chiar si-asa, tot dupa cum ti-ar fi convenit tie le-ai fi prezentat publicului!) –, cu toate ca-ncerci sa-l prezinti in termeni si cuvinte (pretins) ‘elevate’!… E usor sa CONTRAFACI povestile dupa cum iti convine tie mai bine, conform principiului: ‘orice, pt. a castiga niscaiva readership’!… Tipic! Cea care are pb si vede lucrurile in mod distorsionat esti tu, draga mea!… Cu atitudinea ta de atotstiutoare si de superioritate pe care o afisezi (si pe care tu o confunzi cu a fi inteligenta – ori, nu au nimic de-a face! sau poate crezi ca daca te-apuci sa folosesti un limbaj ‘de oras’ printre babele de la tzara (context complet nepotrivit) – respectiv la Reviga, unde ai fost -, crezi ca-ti da dreptul la a te pretinde inteligenta etc?! Nici pe departe!), VEZI SA NU AJUNGI ‘LA IAD, CU BIBLIA IN MANA’, precum spunea par. Ilie Cleopa celor ca tine, carora le place sa interpretze totul (inclusiv Biblia) dupa cum le convine lor s.a.m.d…. Ce-ar fi ca, in loc sa te iei de un biet preot amarat, data viitoare sa te duci (tot asa ‘infipta’ cum ai fost acolo la Reviga), pe la toti interlopii si politicienii corupti care ne-au falimentat Romania (si au conturi secrete prin Elvetia si alte tari), si sa ii asaltezi cu intrebari incomode, si sa le ceri socoteala, cu indrazneala?! Aham, let me guess: aia sunt intangibili pt. un ‘neica Nimenea’ ca mata, pai nu?!…_‘Daca exorcizarea, descântecul, cititul viitorului sau mai stiu eu ce (slujbe pentru a te lasa de baut sau a-ti aduce barbatul acasa) sunt printre regulile acceptate de Biserica, atunci care este diferenta dintre Popa Pandelica si oricare individa autointitulata „regina magiei albe”?’ Diferentza este ca dansul incearca sa aduca lumea la biserica (la Dumnezeu, si nu la opusul – asta e si diferenta intre dansul si vrajitoarele alea de care mentionasi tu! – si de ce sa mearga cineva la vrajitoare sa arunce banii, cand pot ajuta biserica?! Si de ce numai vrajitoarele ar avea voie sa-si faca publicitate, iar preotii, nu? Si in primul rand, ca acelea sunt cele care se folosesc de unele elemente cu trimitere la cele sfinte, ori de numele vreunor preoti etc, spre a-si face ele publicitate, si nu invers!… ceea ce a generat confuzie in mintile unora ca tine si ca multi alii, care nu mai sunt in stare sa faca unele diferente!) Si daca dansul foloseste un limbaj mai putin elevat si niste exprimari mai populare (adica mai ‘pe intelesul ‘omului din popor’) spre a aduce lumea la biserica, asta nu inseamna ca poate fi acuzat de vrajitorie sau practici ne-ortodoxe etc… din moment ce toate slujbele pe care le face respecta tipicul ortodox! (asadar, si la acest capitol, se vede treaba, ca tu esti cea care ai LACUNE, iarasi, nefiind in stare sa identifici si recunosti tipicul slujbelor ortodoxe! esti complet pe dinafara si in necunostinta de cauza la multe capitole, din pacate) s.a.m.d…._In fine, ma opresc aici, nici nu mai are rost sa-mi ‘bat capul’ si cu alte explicatii (si toate in favoarea preotului respectiv), ca altfel am putea continua cu ‘polemica’ la nesfarsit… si ar putea degenera, inevitabil, intr-o cearta si mai urata poate etc… la urma urmei, fiecare cu punctul sau de vedere… in orice caz, NU iti mai citesc articolele si NONSENSURILE (iar de acesta, pe care l-am gasit cam revoltator de… SUBIECTIV – si tot ce scrisei deja mai sus, anterior -, m-am ‘impiedicat’ pur accidental, si nu m-am putut abtine sa nu-ti fac vreo cateva observatii, dar degeaba, din cate observ (you still haven’t taken anything on board), fiindca nici macar criticismul – constructiv – la adresa ta nu esti in stare sa-l suporti, sa-ti accepti greselile si lacunele (si eventual sa cauti sa faci ceva in privinta asta, eventual, sa-ti repari greselile si ‘umpli’ lacunele celea)… A NU se intelege ca as avea ceva personal cu tine – fereasca Sfantul!… nu ne cunoastem si oricum, let’s keep it that way!…_PS: si poti sta linistita si in privinta ‘anonimatului’ (cat si a gramaticii mele – o stapanesc perfect si le pot oricand oferi niscaiva lectzii, cat si de jurnalistica, eventual, celor ca tine, cu multe lacune (evidente pt. orice pers. bine instruita si cu solide cunostinte in domeniu, numai pt. cei in discutie, nu)! Si inca ceva: eu, spre deosebire de tine, cel putin caut sa evit cacofoniile de genul: ‘Noroc ca am umor’ si alte exprimari ‘jurnalistice’ de-ale tale care lasa de dorit) – pot iesi din anonimat oricand, nu am temeri (dar la ce folos? Eu nu caut atata, cu disperare, sa ies in evidenta prin orice mijloace lipsite de scrupule, cum faci tu!) – dar in lipsa de altceva de care sa te mai ‘agati’ (din moment ce ti-am adus evidentze/argumente solide, toate in defavoarea ta – si reiesind chiar din propriul tau articol, culmea ironiei!) si ‘sa te mai iei’ (din moment ce am atins niste coarde sensibile, dandu-ti pe fata carentzele educationale etc), deh, tre’ sa retaliezi si tu, e perfect normal, ce altceva sa faci?!__
    coana Safta informata _Your comment is awaiting moderation.
    29/10/2011 at 1:53 pm
    Oh, si, referitor la recomandarea facuta: ‘va recomand sa cititi biblia si orice text aprobat de Biserica Ortodoxa Româna care va pica în mâna’… si eu iti recomand tie sa citesti MOLITFELNICUL (pun pariu ca nici de asta n-ai auzit pan-acum, e prima oara acum, ca l-am mentionat eu aici!) si sa vezi ca are rugaciuni pt. diverse trebuinte (printre care si exorcisme sau ‘Dezlegari de vraji, farmece, descantece, deochi’ etc, precum si alte rugaciuni despre care tu esti complet NEINFORMATA….). Si Biblia ar trebui sa o citesti tot tu – dar NU sa interpretezi totul ‘dupa ureche’, adica dupa cum ITI CONVINE tie!… Nu stiu ce ‘texte ortodoxe’ ai tot citit tu pan-acum sau care Biblie (probabil ca alte versiuni decat cea Crestin-Ortodoxa), dar cred ca, probabil, numai Crestin-Ortodoxe nu erau!… (poate pseudo…) Dar in fine, sa trecem peste… Iti urez numai de bine, si sa te lumineze Dumnezeu sa-ti vezi greselile si eventual, sa incerci sa ti le repari, si sa nu le mai repeti cu persistenta si inversunare/incapatanare!… Iar cat despre: ‘si cât sa platiti pentru a va usura constiinta ca vi s-au iertat din pacate’, iarasi DISTORSIONEZI (twisting my words again – typical!) si interpretezi lucrurile tot dupa cum ITI CONVINE TIE, dupa mintea ta intortocheata – tipic! Ei bine, afla ca eu NU platesc spre a-mi ‘usura constiinta’ ca mi s-au iertat din pacate (si nu-mi amintesc sa fi facut macar o astfel de afirmatie, nicaieri in replicile postate de mine, nici pe departe – nu stiu de unde ai ‘dedus-o’ si scos-o si pe asta – probabil ca tot de unde ai scos si toate MINCIUNILE SFRUNTATE si ABERATIILE scrise si despre preotul din Reviga s.a.m.d., adica din mintea ta intortocheata si imaginatia ta fictiva si inventiva foarte!…), ci EU PLATESC PT. TIMPUL si EFORTUL PREOTULUI RESPECTIV, din RESPECT (ceea ce tie iti lipseste cu desavarsire!) – ce, tu ai munci pe gratis (ori ai scrie gratis articole denigratoare/calomnioase cu titluri gen: ‘Pandelica, popa clarvazator de la Mircea cel Batrân’?! sa speram ca ai fost platita bine si ca a meritat efortul, pt. toata harababura pe care ai creat-o cand ai fost acolo!
    coana Safta informata _Your comment is awaiting moderation.
    29/10/2011 at 1:58 pm
    ‘Nu v-ati gândit, dupa cât de religioasa va dati, ca singura judecata de care trebuie sa ne temem este cea a lui Dumnezeu?’ – draga mea, NU eu m-am apucat sa hartzuiesc/haituiesc preoti si sa ii denigrez in scris, (si sa iau in deradere necazurile semenilor mei, cu atata perfidie/hotzie – conform principiului dupa care te ghidezi tu: ‘hai sa nu ne dam in laturi de la nimic si ne pretam la orice pt. niscaiva atentzie!… sa profitam la maximum de neinformarea si lipsa de educatie a unora (respectiv, babe de pe la tzara) si sa scriem articole mincinoase care sa dezinformeze si mai mult populatia’ – cum ai facut tu in Reviga! Sau si cu memoria stai prost si ai lacune si acolo?! Cu siguranta ca tot tu ar trebui sa-ti pui si aceasta problema, a temerii de judecata lui Dumnezeu!…
    PS: Pe scurt/sumarizand in cateva cuvinte: e lesne de observat (poate nu si pt. unele pers. care te citesc si eventual te sustin, fiind la fel de neinformate si ‘pe dinafara’ ca si tine] faptul ca ai (numai sau multe) LACUNE peste tot in meseria pe care o profesezi (si nu numai) – iti lipsesc destule cunostinte de: jurnalistica, legislatie, religie etc (pe cat de desteapta iti place sa te dai, pe atat de multe lacune evidente ai!) – mai bine pune mana si instruieste-te!… in loc sa te-apuci sa scrii despre ceva de care nu stii mare lucru (sau nu ai habar ‘cu ce se mananca’), si sa dezinformezi, in loc sa informezi etc!
    Jurnalistii ca tine pot fi numiti: plagiatori, neinformati/dezinformati (si dezinformatori ai publicului), si putori profitoare si oportuniste (si alte asemenea caracteristici – raspandaci de intrigi (intriganti), zvonuri si barfe ieftine si (multe) de prost gust; rechini aroganti, lipsiti de scrupule si disperati/avizi/lacomi dupa atentie si bani – ar face orice (numai de dragul de a capta putina atentie, starni vreun interes oricui – fara discernamant sau criterii bine stabilite de selectie – si doar ca sa iasa putin in evidentza – s.a.m.d.), la fel de corupti ca si politicienii (ale caror jocuri le fac, unii – sau pe care ii acuza de coruptie, conform proverbului popular ironic: ‘hotzul care striga hotzii’ – asta sunteti, de fapt, multi dintre voi, asa-zisii ‘jurnalisti’!… care dezinformeaza sau informeaza gresit (keep misleading & misinforming the public etc), in loc sa informeze corect s.a.m.d… Ti/vi s-ar potrivi de minune descrierea (perfect valabila azi, mai ales in vremurile noastre) facuta de catre poetul Mihai Eminescu unora dintre jurnalistii contemporani ai sai: ‘Rahatii scriu, in loc sa puta/Si scriitorii consacrati/Sunt dati afara de rahati’! Mai bine v-ati apuca de altceva (daca sunteti buni de ceva), reorientare profesionala etc.
    Daniela_Istrate
    29/10/2011 at 2:08 pm
    Coanei Safta informata: urmatoarele comentarii nu o sa le postez. Articolul nu este scris de mine, ci de o colega, dar, bineînteles, eu am aprobat publicarea materialului. Si stiti de ce? Pentru ca pot! Si cum atât ziarul, cât si site-ul îmi apartin, va sfatuiesc sa va faceti propriul ziar sau sa va creati propria pagina de internet pentru a va face cunoscute parerile. Poate va sponsorizeaza popa Pandelica… Daca nu o face deja!
    coana Safta informata: … asta spune tot! Comentariul/raspunsul tau final, Daniela Istrate, ‘vorbeste’ de la sine si nu e decat o confirmare a caracterizarilor pe care ti le-am facut eu aici, si iti evidentiaza si mai mult LIPSA DE PROFESIONALISM si de SCRUPULE, cat si de SIMT AUTO-CRITIC, VICLENIA, LACUNELE, respectiv, INCOMPETENTA si MALPRACTICE-ul de care dai dovada!… caracteristici valabile si pt. respectiva ‘colega’ ce a scris articolul (pe care tu l-ai aprobat spre publicare, ca o ‘atotputernica’ ce te crezi – dupa cum singura, si pe un ton atat de sfidator, lasi sa se inteleaga si te caracterizezi: ‘Si stiti de ce? Pentru ca pot! ‘), si pt. altii ca tine, adica invidiosi calomniatori incompetenti (ex. ‘jurnalistul’ George Petrenco, ce a semnat articolul ‘Preot cu har pe bani’, publicat pe website-ul ‘arcasu’), cat si pt. toti sustinatorii tai!…

  11. Violeta Mures zice:

    Felicitari domnule Adrian Florea.Va doresc Din tot sufletul pentru ceea ce a-ti realizat pentru parintele Gheorghe ca bunul Dumnezeusa va aiba in paza si sa va binecuvinteze in toate actiunile pe care le intreprindeti.
    DESPRE MINE.
    Pentru a reusi sa traiesti adevarata dragoste trebuie sa ai o stare de forta si de independenta interioara. Cand discipolul e pregatit maestrul apare – si cum dragostea este cel mai mare maestru din acest univers, ea nu poate aparea intr-o forma matura decat in momentul in care fiinta care si-o doreste a atins o anumita stare de armonie si de maturitate interioara.Acest moment pentru mine a fost in toamna anului 2010 cand l-am cunoscut pe parintele Gheorghe. N-am sa uit niciodata trairile pe care le-am avut la acea slujba deoarece nu le-am mai avut.Cand am auzit prima data de loc.REVIGA ,un nume cu un oaresce rasunet dar mai tarziu prin harul parintelui am inteles ce inseamna REVIGA avand inv edere asocierea pe care am facut-o din francezaul revigorer care de fapt inseamna inviorare,redresare,refacere,resabilire,remontare.Asta mi s-a intamplat si mie in aceasta localitate prin care parintele cu chipulsau,vocea siharulde la bunul Dumnezeu a reusit sa ma trezeasca din amortealasa devin mai vioaie m-a inviorat atatfizic catmai ales psihic.E sublim sa cunosti un asemenea om cu asemenea caltati desavarsite.Il iubesc din tot sufletul si as face orice sa stiu ca este bine ca nu il doare nimic nici sufleteste si nici trupeste pentru ca eu acolo l-am simtit pe Dumnezeu.De cunscut l-am cunoscut pe bunul Dumnezeu dar nu il simtisem.Nu fabulez va spun sincer ce am trait.Parintele Gheorghe traieste fiecare moment al slujbei si transmite mult.Ii doresc si pe aceasta cale sa ne iubeasca,sa ne ierte pentru pacatele noastre si sa se roage in continuare pentru noi pacatosii.
    Iar celor care i-au pricinuit mult rau in aceasta perioada nu le dedeic decat cateva randuri.
    Judecata…..pentru Dumnezeu ramane,
    El este vrednic sa o faca drept.
    Cuvantul Sfant ,asa ne spune,
    Cum vei judeca aici in lume,
    Asa vei fi judecat….tu maine
    Deci lasa judecata,fii astazi intelept!

    • Niculina Matache zice:

      Atunci cand esti singur,cand deznadejdea te cuprinde si cand totul in jurul tau se naruie,exista o oaza de lumina si aceasta este Sfanta Biserica de la Reviga,exista un suflet pur alaturi de tine si acesta este Presfintitul Parinte Gheorghe Pandelica.Devotamentul acestui preot fata de oameni fie ei buni sau rai,bogati sau saraci,daruirea cu care savarseste Sfintele Slujbe sunt de neimaginat.De cum ai pasit pragul bisericii si-i auzi glasul simti cum te cuprinde o caldura placuta si o mana nevazuta te mangaie alinandu-ti suferinta oricare ar fi ea.Aici te simti acasa,te simti in siguranta…te simti ca atunci cand copil fiind mama te mangaie si alunga din sufletul tau orice durere sau teama.Acest minunat preot ne-a invatat sa fim o familie,sa ne rugam unii pentru altii,sa ne iubim si sa ne ajutam unii pe ceilalti neconditionat.Iata miracolele care se savarsesc in timpul slujbelor parintelui Gheorghe Pandelica ele tin de Iubire,Credinta,Nadejde.Deci,acum noi,familia aceasta creata de Parintele Gheorghe Pandelica este timpul sa ne rugam pentru ca dreptatea sa triumfe iar Calauza noastra desavarsita sa fie repusa in drepturi,la locul de cinste care i se cuvine.Va voi spune acum ceea ce se intampla de fapt:totul este politic atata timp cat parintelui i s-a luat dreptul de a mai sluji chiar si in pustiu!Cine se teme de puterea sa duhovniceasca ?Treziti-va cei care simtiti ca faceti parte din acesta mare familie ,cei care simtiti acum impreuna imensa durere a acestei nedreptati si aparati-va duhovnicul!Ce crima a comis parintele sa merite asa ceva?De fapt este pedepsit pentru noi toti,pentru ca noi sa nu mai avem nici o speranta si sa fim dezbinati.Sunt sigura ca daca slujbele oficiate de parintele Gheorghe Pandelica s-ar desfasura sub cerul liber ,pe camp,nu ar lipsi niciunul dintre noi.Iata motivul pentru care a fost pedepsit acest adevarat preot.Sa trecem la fapte insa, ca vorbele nu-i intereseaza pe cei mari!

  12. Elena Dordea zice:

    UN INGER …PARINTE DRAG AL SUFLETULUI MEU

    Poezie dedicata :

    Parintelui GHEORGHE PANDELICA

    Maria Ta , tu Doamne, stapane a toata lumea ,
    A tot ce ne-nconjoara , a tot ce-i in jurul meu ,
    A vietii ce ne-ai daruit-o pe rand , la fiecare…
    Jerfiindu-te prin rastignirea ta…
    Singuri si tristi eram pe –aceasta lume
    Si nu simteam cat de aproape esti ,
    Noi rataceam pe cai pierdute…
    Visand cumva ca vom avea scapare ,
    Sperand mereu intr-o minune
    Cu fiecare clipa , cu fiecare zi .

    Dar, Doamne , nu ne-ai parasit
    Un inger ne-ai trimis tu pe pamant ,
    Purtand pe chip Lumina cea stralucitoare ,
    Ce-a renascut odata cu invierea ta .
    Un inger sa ne calauzeasca pasii ,
    Sa ne arate Calea…durerea s-o putem invinge
    Si aurul iubirii , sa stim sa-l pretuim .
    O mana ne-a intins spre ajutor
    Si l-am primit cu bratele deschise ,
    La inceput , impovarati si tematori
    Si mai apoi increzatori ,
    Urmandu-ne destinul , mai greu sau mai usor .

    Si i-am urmat indemnul cu fiecare pas ,
    Cu fiecare treapta inaintand spiritual
    Si glasul sau duios , ca de privighetoare venita din inalt ,
    Ne-a fermecat si ne-a patruns in suflet ,
    Din prima clipa a intalnirii noastre .
    Ne-a insotit de-atunci in drumurile noastre ,
    In clipa de durere si chiar de disperare ,
    Soptindu –ne adesea : Credinta este tot ce v-a ramas ,
    Credinta va este …Salvarea , Credinta este alinarea !
    Prin ea veti izbuti focul ispitei sa il stingeti ,
    Primind puteri de a lupta …
    Prin ruga voastra cea fierbinte ,
    Primind ceea ce va doriti !
    Nadajduind , veti reusi focul durerii sa il stingeti ,
    Caci TARIA NADEJDII in dar ati primit ,
    Prin ea orice greu , puteti birui !
    Iubind , orice vrajmas il topiti ,
    Caci Domnul v-a dat PUTEREA IUBIRII
    Sa suferi , sa ierti si sa-nvingi ,
    Iertand toata ura o stingi !

    Si toate trei impreuna…Credinta , Nadejde , Iubire ,
    In ganduri ni se aduna , in suflet coboara agale ,
    Hranindu-ne in vremea urmatoare .
    Sunt cele mai sfinte daruri , primite pe rand , fiecare
    CREDINTA , NADEJDE , IUBIRE ,
    Sunt toate sadite in tine si-n ele e viu DUMNEZEU .
    IUBIRE , NADEJDE , CREDINTA ,
    Sunt arme de biruinta , prin ele invingi orice rau .

    Si anii au zburat rand pe rand…
    Asemeni frunzelor in vant
    Si parca ieri un inger …
    Cu soare in suflet si-n priviri ,
    Ne- ntampina si ne zambea
    Precum o floare suava in gradina vietii .
    Un dar divin nepretuit ,
    Sosind din necuprinsul paradis .
    Fiind alaturi la bine si la greu ,
    Din zori de zi , pana in prag de seara ,
    Asemeni unei stele , calauzindu-ne mereu .

    Si pasii m-au purtat in timp…
    Spre locul unde ingerul ne astepta
    Facandu-ne sa fim puternici si mai buni ,
    Destinul sa-l putem schmba , de fiecare data ,
    Si astfel , renascand in noi o noua viata .
    Am ras , am plans , doar impreuna
    Si fruntea i-o mangaiam ,
    Cand il vedeam ingandurat si trist
    Purtand povara lumii cu trupul sau firav ,
    Cand oboseala mai facea popas
    Si-o lacrima enorma , descopeream sub gene ,
    Lasand sa se prelinga usor in palma mea .

    O , Doamne , doar Tie –ti recunoastem puterea uimitoare ,
    Tie si Maicii Tale Preaiubite
    De-a pururi recunoscatori fiind ,
    Pentru tot ceea ce ne-ati daruit…
    Pentru clipa de veghe , asupra noastra , a tuturor ,
    Pentru miracolul de langa noi ,
    Pastrat in ani ca un ecou
    In universul sufletelor noastre .

    Iar eu , nevrednica in fata lor ma-nchin ,
    Si mana sfanta , le-o sarut pe rand , la fiecare
    Voua si ingerului prea iubit
    Cerandu-va neincetat iertare ,
    Pentru tot ceea ce-am gresit. .
    Cuvinte nu gasesc pentru a va multumi
    Pentru tot ceea ce-am primit…in timp ,
    Pentru clipa de ieri , pentru prezent si viitor ,
    Pentru ingerul , venit de undeva din departare ,
    Dintr-un cer fara hotare ,
    Veghindu-ma la fiecare pas , fara-ncetare
    PARINTE DRAG , AL SUFLETULUI MEU .

    Cu deosebita stima ,

    ELENA DORDEA

  13. G. Gicu zice:

    Acum cand pasesc intr-un nou an , imi amintesc de Parintele Gheorghe Pandelica, singurul duhovnic si parinte de suflet pe care mi l-a dat Dumnezeu in acesta viata, poate cel mai de pret lucru si cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata. Mi- e dor sa-i sarut barba de care ma atingeam cu senzatia ca ma apropii de un sfant.

    Ma doare sufletul pe mine si familia mea pentru prigoana ce s-a pornit impotriva preotului Gheorghe Pandelica. Il cunosc de 11 ani. Am intrat in biserica pentru prima oara si nu ne cunosteam. Preotul tinea o predica in care prin harul sau divin transmitea celor de fata o mica poveste. ” …. pe om il incearca necuratul cu diverse pacate astfel ca il determina putin cate putin sa intre in noroi. Mai intai pana la glezne, apoi daca se adinceste in pacate pana la genunchi iar daca ajunge in mocirla pana la brau greu mai are scapare…” . Stateam in biserica de la Reviga si imi analizam viata plina de pacate si ma inchipuiam deja ca sunt in mocirla pana la gat. NU mai vedeam scapare. Nu stiu de ce preotul a gasit de cuviinta sa spuna acele lucruri tocmai cand venisem si eu la slujba. Mi se parea ca totul mi se adresa doar mie. Nu a fost singura data cand mi s-a intamplat acest lucru. Au mai fost si alte predici care parca imi erau adresate direct. De multe ori Preotul Pandelica Gheorghe ne spunea ca in biserica sunt demonizati, stiind cu o zi inainte de slujba si nu stiam eu la inceput ce inseamna acest lucru.
    I-am vazut de multe ori in biserica la slujbe, uneori aceeasi , alteori altii.
    Am retinut 2 persoane pe care le-am tinut impreuna cu alti credinciosi, imobilizate pentru ca se zbateau foarte tare. Am vazut si simtit ce ineamna sa ai un demon care sa te stapaneasca.
    Primul posedat era un tanr de 28-30 ani pe nume Stefan pe care l-am tinut 6 persoane (una era chiar fiul meu). Fiind la inceput am crezut ca este o gluma sau o facatura de-a parintelui (sa ma ierte parintele de gandul de atunci). In timpul citirii moliftelor acest Stefan avea toti muschii corpului contractati la maxim, cei de pe abdomen erau tari ca piatra. Nici cel mai tare Yogin nu ar fi reusit o asemenea performanta. Treptat treptat in cativa ani am vazut ca tanarul si- revenit , s-a vindecat si arata perfect.
    Cel mai mult m-a impresionat o fetita de 11-12 ani care avea un chip stalcit de oligofren, nu vorbe coerent mai mult tipa si scote sunete infiratoare, mergea ca un handicapat schipatand.
    Am tinut acest copil eu si alte 4 persoane in timpul slujbei crezand ca un copil nu poate sa faca mult rau mai cu seama ca era foarte firav. In timpul citirii acelor slujbe de alungare a diavolului acest copil a capatat o forta care m-a inspaimantat pe mine si pe cei ce o tineam fiind nevoie sa ne mai ajute si alte persoane. Treptat ,treptat ( pe parcursul a 2-3 ani) am vazut ca fetita isi revenea destul de bine. Dupa aproximativ 5 ani Am intilnit-o pe Georgiana in biserica cu mama ei si mi-a oferit un loc pe scaun. Am ramas uimit de cum arata . O fata frumoasa, educata (arta a fi la liceu), care mergea corect, vorbea corect si nici nu ai fi banuit ca este fetita pe care o tinusem de maini sa nu se zbata, cu multi ani in urma cand ere posedata de diavol.
    Continui sa scriu despre parintele Gheorghe Pandelica care mi-a salvat sufletul si mi-a schimbat cursul Vietii.
    Sa nu credeti ca m-am imbogatit , dimpotriva am pierdut mai totul material dar am devenit mai bogat sufleteste.
    Numai cine a fost la slujba parintelui vinerea si duminica a simtit acea usurare care se poate exprima mai greu in cuvinte , mai cu seama ca eu nu am acest dar.
    De multe ori ne propuneam sa mergem la Reviga , eu sunt din Braila ( daca citeste parintele cred ca o sa ma traga de urechi – nu-i place sa se vorbeasca despre dansul) dar aveam piedici in acele zile (vreme rea polei, zapada, ploaie) sau nu ne mergea masina. Stiam ca sunt piedici de la diavol , asa ca ne-am incapatanat sa mergem la parintele de la Reviga. Au fost momente cand am mers prin troiene cu Dacia pe post de tractor. Am avut ajutor de la Domnul Dumnezeu sa putem ajunge. Nu am mai fost la Reviga (spre rusinea mea) in ultimii 3 ani. Ultima data dupa ce am plecat de la slujba mi s-a stricat masina seara, pe un viscol, in camp la 10 Km de Reviga. Sotia mea doar ce venise cu putin timp in urma de la mormantul Parineleui Arsenie. S-a rugat la acesta sa ne scoata din impas si dupa ce am schimbat o bujie am plecat din acel loc, iar in primul sat am pus o sticla de spirt in rezervor pentru a nu ne mai ingheta benzina in carburator si astfel am ajuns acasa cu bine. Tot ce va spun acum este ca sa stiti ca exista rau (diavol) care este in lupta continua cu binele pe care Domnul Dumnezeu ni-l da prin preotii sai. Asa si preotul Pandelica Gh. emana bine, liniste sufleteasca si alunga orice ganduri rele.
    Vinerea cand participam la slujbe (de multe ori 3 vineri la rand) parintele citea moliftele in genunchi ore in sir poate si o jumatate de zi cind avea persoane demonizate. Nu stiu cum putea acest om sa stea o zi intreaga sa tina slujbe fara sa manance si fara sa bea (pentru ca impartasea pe multa lume) si mai ales in genunchi. Credinciosii ce participau la slujbe ii tineau o carte din care citea, dar ce am observat ca parintele cu toate ca avea cartea in fata tinea ochii inchisi si spunea pe dinafara totul ce ar fi trebuit sa citesca.
    Este un om deosebit cum rar mai poti gasi. Imi pare rau ca am pierdut telefonul parintelui. Daca dansul ma poate suna eu am acelasi numar ca si ultima data cand am fost la dinsul. Sunt sigur ca stie cine sunt. Am filmat cateva slujbe la Paste si la Craciun si am si cateva melodii cantate de parinte cand era mai tanar si mai odihnit. Cred ca este foarte obosit dar daca citeste aceste randuri sa stie ca Domnul Dumnezeu nu va lasa pe nimeni sa se atinga de harul divin pe care l-a daruit acestui preot. Cand sunt suparat si nelinistit privesc filmele de pe casete si ascultand pe parinte imi regasec linistea de care am nevoie in acele momente. Ma rog pentru dumneavoastra Parinte sa aveti puterea sa invingeti raul ce va pandeste asa cum l-ati invins de fiecare data la fiecare slujba. Multa sanatate si Numai Ganduri Bune in Noul An. La multi Ani.
    GG Braila

  14. Elena Dordea zice:

    Cuvintele par uneori atat de inutile, gandurile noastre nu mai accepta constrangerea lor….doar sufletul simte…
    Am vrut sa spun atatea…si asa s-a nascut aceasta poezie.
    E tot ceea ce am simtit si trait in 7 ani ,de cand drumurile ma poarta impreuna cu parintii,pe acest taram ialomitean, la aceasta oaza binecuvantata -REVIGA- alaturi de Parntele Gheorghe,traind cu adevarat Sfintele Liturghii,ascultandu-i predicile educative
    (pentru cine vrea sa ia aminte!), glasul sau duios si fermecator
    (smulgandu-ti inevitabil lacrimile), din momentul mirului si vazandu-i rabdarea de a-si indruma semenii pe CALEA cea dreapta
    -coborandu-se eventual la nivelul fiecaruia- ajutandu-i prin sfaturi si cuvinte pline de intelepciune si har,facandu-ne sa ne regasim si sa ne vindecam prin credinta durerile sufletesti si trupesti, devenind totodata exemple demne de urmat ale bunatatii, smereniei si dragostei fata de aproapele nostru…dansul fiind el insusi un exemplu al altruismului, al ADEVARULUI, slujitor al Domnului,un rugator fierbinte, DOCTOR al Sufletelor si al Trupurilor, intelegand fiecare persoana in parte,urmandu-si menirea pentru care a fost binecuvantat,facand totul spre binele oamenilor…nu doar ca o simpla meserie, sau spre fala, asteptand din partea lor,o anumita plata, spunandu-ne adesea(prin predicile domniei sale):” ca plata este doar in ceruri pentru toate faptele fiecaruia dintre noi, ci doar sa ne rugam pentru dansul, caci are
    nevoie de rugaciunile noastre,pentru ca ,sa-l avem alaturi de noi mult timp intreg si sanatos. ”
    Cum si in vremurile tuturor sfintilor,oamenii ajutati si vindecati prin minunile lor,(relatate prin viata si acatistele lor),doreau a multumi…aducand daruri, asa si astazi enoriasii
    bisericii din Reviga ,contribuie la refacerea acestui locas,ca o
    multumire pentru acest SFANT PARINTE,pentru daruirea in ajutorul
    lor,renascandu-le speranta, puterea de a trece peste tot greul…
    prin credinta si perseverenta in rugaciune…neexistand nici o taxa in acest sens, refuzand de cele mai multe ori banii celor amariti, loviti de soarta sau chiar a celor cu pensii foarte mici.
    Toate aceste contributii, in timp ,au adus multumire si bucurie in sufletele oamenilor, vazand la intoarcerea lor, la locul unde si-au gasit alinarea sufleteasca si trupeasca, prin HARUL acestui parinte(neafland-o in medicina traditionala),schimbarile aduse bi-sericii: catapeteasma noua,iconostase noi,tamplarie si geamuri termopane si mai mult ridicarea unui sfant locas in satucul”Mircea
    cel Batran”,in ajutorul satenilor nevoiti sa parcurga 3-4 km pana
    la Reviga.
    Bucuria reintoarcerii si revederii Sfantului Parinte este enorma, nu cunoate margini, daruirea, dragostea si harul dansului pentru tot ceea ce inseamna DIVINITATE,ne cheama mereu in acelasi loc,pentru a ne intari spiritual si a ne incarca precum bateriile descarcate de mizeriile acestei vietii meschine plina de atata rautate. Dar,de aproape un an de zile,aceasta bucurie ne-a fost umbrita de tristetea si durerea parintelui si a familiei sale, datorita unor oamenii fara suflet,dorind sa-i stirbeasca imaginea,
    aruncand vorbe urate, bazate pe minciuni nefondate,pe diferite posturi de televiziune si site-uri. NIMIC NU ESTE ADEVARAT!
    INTOTDEAUNA OAMENII CU SUFLET CURAT SI CARE FAC BINE CELOR DIN JUR AU DE SUFERIT,…DEOARECE NU ACCEPTA SA INTRE IN JOCUL LOR MESCHIN SAU SUNT MANATI DE ALTE PATIMI…E trist, ca cel mai mult au de suferit cei dragi persoanei in cauza ,amintind in acest sens
    fiul parintelui-Parintele Casian,(care i-a mostenit harul slujind cu aceeasi daruire in numele Domnului), ca si intreaga familie.
    DAR, VORBA FRUMOASA DOVEDESTE MAI INTII RESPECT PENTRU CEL CARE O ROSTESTE SI ABIA IN AL DOILEA RAND PENTRU ACELA CARUIA II ESTE
    ADRESATA ! OMUL AR TREBUI SA ROSTEASCA IN FIECARE ZI, IN FIECARE
    CEAS TRAIT,DIVINITATII SI SEMENILOR CU SUFLET BUN SI ALES,ACESTE
    SIMPLE ,DAR ATAT DE RASCOLITOARE VORBE : “ITI MULTUMESC !”
    DIVINITATII:PENTRU BINECUVANTARI SI NECAZURI SI SEMENILOR PENTRU
    AJUTOR SI FERICIREA CE MI-ATI DAT!
    Prin randurile de mai sus si acest omagiu(poezia), am incercat
    sa le multumesc TUTUROR…pentru ajutor,pentru miracolul de langa
    noi…ACEST INGER ,PARINTE DRAG AL SUFLETULUI MEU !
    Ma rog bunului Dumnezeu si Maicii Domnului sa nu mai accepte
    atata rautate,meschinarie, facand LUMINA si DREPTATE SFINTILOR PARINTI, soptindu-le celor cu gand rau ,sa-i elibereze de aceasta mare durere,lasandu-i sa-si duca menirea pana la capat, pana cand Divinitatea le va ingadui.
    Finnd inceput de an, acestor mari slujitori ai Domnului-Preotilor Gheorghe si Casian Pandelica,le doresc impreuna cu ai mei, ca nou an sa-l priveasca cu incredere, prin ochi limpezi de copil, reflectand puritatea, credinta si iubirea a tot ce e frumos, uitand si stergand perioadele nefaste,umplandu-le inima doar de bucurii, alaturand gandul nostru protector de pace si liniste in suflete si-n case, in deplina sanatate,armonie,lumina
    si stralucire, pe care le merita din plin, trecand cu usurinta peste spinii ce viata i vor scoate in cale!
    Cu vesnica recunostiinta ,
    Elena Dordea

  15. CORNELIA zice:

    Parintele Gheorghe este un adevarat OM…si spun OM nu sfant pentru ca simt ca e atributul care i se potriveste cel mai bine. Este deosebit, atent,dedicat si in special AUTENTIC. Tot ce face parintele este din sufletul lui si nu este pentru a impresiona sau a obtine anumite castiguri. Oamenii il iubesc si il admira tocmai pentru asta. Parintele se roaga impreuna cu ei si prin felul sau de a sluji iti dai seama ca Dumnezeu e accesibil tuturor, ca adevarata putere se afla in tine si ca oricat de mari sunt necazurile in care te gasesti raza de lumina din sufletul tau este mereu prezenta. Am fost la reviga de aproximativ 1 an si este locul cel mai drag sufletului meu. Bineinteles ca prima data cand am ajuns acolo eram in cautare de miracole si senzational, de rezolvare rapida a problemelor mele. La inceput parintele m-a frapat prin infatisarea si vocea lui…s-a lipit parca de sufletul meu. Bineinteles ca la atunci il acuzam in gand de manipulare,fatarnicie etc pentru ca nu puteam concepe ca un preot sa fie atat de dedicat.Incet-incet insa mi s-au demontat toate preconceptiile. Parintele statea pana seara tarziu doar ca sa discute cu fiecare neasteptand nimic in schimb.Ne privea pe toti cu ochii sai albastrii si ne vorbea tacit tuturor..Cine a avut “urechi” sa asculte a inteles deja sufletul parintelui. Parintele nu deschide cartea, nu ghiceste,nu face ”vraji”, ci doar ESTE.Asa este dansul uman,deschis,intelegator,dedicat,bun,iubitor. Incercarea prin care trece acum parintele este o lectie pentru noi toti.Este o lectie de curaj si putere. Era si timpul sa indrazneasca cineva sa ii infrunte pe mai marii BOR. Cu toate ca poate nu si-a dorit asta parintele a devenit deranjant pentru unii care doresc sa controleze totul, sa te subjuge prin frica si teama. Ma bucur ca parintele a avut curajul asta si sufletul meu ii e alaturi. Lumina supara intunericul din sufletele unora dar pana la urma invinge. Asa si parintele o sa invinga si o sa invatam impreuna lectia asta. Doamne ajuta-ne tuturor sa devenim mai buni,mai calzi, mai iubitori, mai umani!

  16. M. Mihăilă zice:

    Mă întristează foarte mult să aflu prin ce momente trece părintele Gheorghe de la Reviga. Am avut ocazia să merg la Sfintia Sa acum câtiva ani, cu o problemă gravă, care mă supăra de mai multi ani. În urma sfaturilor si canonului de rugăciune dat de părinte, rezultatul a fost imediat. Pot spune că efectul s-a simtit din momentul în care am plecat, după discutia cu Sfintia Sa.

    Nu mă interesează discutiile si speculatiile despre ce ar trebui să facă sau nu părintele. „Pomul după roade îl veti cunoaste”.

    Oricum, nu e căderea noastră să judecăm preotii. Noi, ca enoriasi, nu putem decât constata lucrarea părintelui si folosul concret al sfaturilor Sfintiei Sale în viata noastră.

    Nu ne rămâne decât să ne rugăm pentru părinte si familia Sfintiei Sale si să-l ocrotească Maica Domnului pentru toată lucrarea mult-folositoare pe care a realizat-o. N-am să uit niciodată cuvintele pe care mi le-a spus si sfaturile pe care mi le-a dat.

    Să ne trăiti, părinte si Dumnezeu să vă ocrotească.

  17. stefana musat zice:

    buna ziua!
    numele meu e stefana.am auzit vorbindu-se multe despre parintele de la reviga. am mare nevoie sa ajung la dumnealui. momentan sunt in italia. ma poate ajuta cineva cu informatii.
    va multumesc
    Doamne-ajuta!!!!!

  18. dumutru zice:

    frumoase cuvinte despre acest preot Dunezeu si Maica Domnului sa i aduca putrea sa slujesca din nou in biserica avem mare nevoie el DOAMNE AJUTA

  19. Maria zice:

    Domnule Marcu…nu iti este frica de Dumnezeu… cum poti minti cu atata nerusinare. Merg la preot de aproape 10 ani si nu n-a cerut nimic. sa iti fie rusine domnule Marcu!

  20. Maria zice:

    “Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte”…spune intelepciunea populara.
    Cuvintele sunt neputincioase in a exprima marimea si maretia mesajului transmis de OMUL LUI DUMNEZEU preotul GHEORGHE PANDELICA! Dupa cum spune SF.SERAFIM DE SAROV: “dobandeste pacea si mii de oameni se vor mantui in jurul tau” asa s-a petrecut si cu acest PARINTE!
    Nu voi trai indeajuns si nu voi fii vrednica sa multumesc lui DUMNEZEU pentru sansa de a-l fi intalnit, chiar si doar o data in viata, pentru DORUL dupa DUMNEZEU pe care cu darul sau DUMNEZEIESC mi l-a sadit in suflet…
    Cum a stiut, cum a reusit dintr-o privire- dar ce privire!- sa ma aseze cu picioarele pe pamant si cu sufletul tinzand spre CER, ca fiind singura postura a omului ce trece prin Valea Plangerii…
    Este minunata viata, este usoara crucea si dorit chinul dupa ce i-ai inteles rostul, sensul deslusit de PARINTELE GHEORGHE!
    Cuvintele imi sunt asadar sarace si goale, PARINTE, am nevoie disperata de SFINTIA VOASTRA, pentru a da iarasi sens si continut si putere CUVINTELOR- Cuvantul era de la DUMNEZEU si DUMNEZEU ERA CUVANTUL…!
    Dar… in pomul care face poame se arunca cu pietre- tipic pentru omul limitat, fie el …orice crede el ca este aici in “vale”…
    Ne-a invatat PARINTELE nostru drag sa ne sprijinim de rugaciune in oricare CULME pe care o urcam…Numai celor alesi le e data GOLGOTA…pentru ca doar urcand vom URCA spre VESNICIA dorita…
    Rugaciunea e indreptata acum si dinspre noi cei care am primit sa dam- si avem de unde da, – asa de mult am primit! Sa dam lui DUMNEZEU prinosul nostru de ruga si lacrima pentru cel care ne-a invatat a ne ruga, prin pilda vie, cu care am razbit in durere si, ale noatre sarace si putine rugaciuni sa le primeasca si sa binecuvanteze pe PREOTUL GHEORGHE si sa-l miluiasca dupa marea SA mila si indurare, AMIN!

Lasa un comentariu