Vara si toxiinfectiile alimentare

Numai gandul ca se apropie vremea concediului ii face pe multi sa le creasca pofta de mancare. Unii, temandu-se de efectele caniculei se gandesc ca ar fi mult mai bine sa manance mai mult, pentru a face fata mai bine "flacarilor" aruncate cu darnicie de Soare. Rezultatul: riscul enteritelor, colitelor si chiar al dizenteriei (desigur, sa nu intelegem ca aceasta ar fi singura cauza, ci, ca este un factor favorizant!).

Sa remarca, mai intai, ca tendinta prelungita de reprimare a unor manifestari emotionale este considerata de medicina traditionala chineza drept o cauza importanta pentru inflamarea mucoaselor intestinului subtire si a celui gros. Daca la acestea, mai adaugam si consumul excesiv de carne ( cu un aport mare de acid arachidonic), precum si de produse lactate, atunci aflam usor explicatia simptomul mentionat, ca si a durerilor abdominale, crampelor, diiareei si - in unele cazuri, mai severe - a sangerarii rectale.

Fara indoiala, lucrul cel mai intelept, in astfel de situatii, este sa va adresati unui medic. Totusi, pana ajungeti la specialist, observati-va limba. Daca este acoperita cu un strat galbui, atunci ar fi bine sa treceti pe un regim alimentar care sa contina multa clorofila (chiar si clorofila lichida), muguri de cereale (iarba de grau, de ovaz, secara ori orz). Indiferent ce mancati, mestecati foarte mult - traditia medicala chineza cere mestecarea de 33 ori a fiecarui dumicat - aceasta stimuland secretia pancreatica si asigurand prezenta unor carbohidrati bine amestecati cu saliva, cu rol esential in tratamentul antiinflamator al intestinelor. Nu se va putea admite hrana cruda, care irita rapid suprafata inflamata. Foarte bogate in acid linolenic, semintele de in pot contracara prezenta acidului arachidonic. De aceea, se poate folosi ca tratament extractul obtinut prin macerarea timp de 8 ore a circa 4 linguri de seminte de in intr-un sfert de cana de apa distilata calda. Poate fi eficient si ceaiul din seminte de in - realizat prin decoct - dar mai slab decat extractul mentionat mai sus. Mai retineti si alte doua remedii utile in tratamentul inflamatiilor intestinale (colite sau enterite): smochine proaspete - cat mai multe intr-o zi - si infuzia foarte concentrata din ceai negru sau verde ( cate o lingurita bauta de patru ori pe zi)

O stare acuta, marcata printr-o infectie bacteriana sau amoebica a tractului digestiv, o constituie dizenteria. In perioadele cand temperaturile ridicate persista, aceasta boala poate exploda foarte usor, mai ales la persoanele care mananca mese copioase. De aceea, specialistii in medicina traditionala chineza recomanda in mod special celor ce calatoresc sa manance cat mai putin la fiecare masa, chiar daca vor inmulti numarul meselor, iar hrana sa nu abunde cu prea multe alimente crude. Atunci cand riscurile de a contracta boala sunt mari, se mai recomanda sa mancati un catel de usturoi sau zeama de lamaie inaintea mesei.

Iata si cateva remedii pentru tratarea dizenteriei instalate:a) in cazul fazei de inceput, consumati usturoi crud; b) in cazurile acute, reglati-va alimentatia exclusiv pe: smochine,ridichi, vinete, sau cartof dulce. Desigur, nici chinezii nu neglijeaza ceaiul de menta, dar si cel din urzica, precum si decoctul foarte concentrat de ceai verde sau negru. Un remediu interesant este si acela obtinut prin fierberea a doua prune intregi cu zahar brun, din care se bea zeama, de 3 ori pe zi. Mai puteti incerca si astfel: luati 100 gr masline proaspete (cu tot cu samburi) si fierbeti-le in 250 ml apa timp de 2-3 ore, pe foc mic, pana scade la jumatate; adultii vor inghiti o jumatate de lingura din lichidul obtinut, de 3-4 ori pe zi.

Mai rara, dizenteria cronicizata se poate trata fie cu branza de soia fiarta, fie cu un decoct din coaja de rodii. In astfel de situatii, se remarca o slabiciune generala, pe care este bine sa o tratati consumand apa de ovaz (apa in care s-a macerat timp de 8 ore ovaz), precum si un terci subtire din ovaz si branza de soia (chinezii ii spun: tofu). Carnea de crap este singura admisa in alimentatia bolnavului.

No Comments Yet.

Leave a comment